Războiul din Orientul Mijlociu a afectat economia Italiei. Țara vrea să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB

Italia vrea să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB

Potrivit scenariilor analizate de autorități, deficitul bugetar al Italiei ar urma să intre pe o traiectorie descendentă în următorii ani, de la 3,1% din PIB în 2025 la aproximativ 2,8% în 2026 și la circa 2,6% în 2027, în linie cu obiectivele stabilite anterior. Evoluția indică o încercare de consolidare fiscală graduală, însă nivelul actual rămâne peste pragul de referință european.

Datele publicate de ISTAT arată că deficitul Italiei s-a situat la 3,1% din PIB în 2025, depășind limita de 3% impusă de regulile Uniunii Europene. În aceste condiții, țara rămâne în procedura de deficit excesiv, iar ajustările bugetare sunt esențiale pentru revenirea în parametrii agreați la nivel comunitar. Totodată, autoritățile subliniază că estimările actuale sunt bazate pe un scenariu de politică neschimbată și pot fi revizuite, în funcție de evoluțiile externe.

În paralel, perspectivele economice au fost revizuite în jos, pe fondul unui context internațional instabil. Economia Italiei ar urma să crească cu aproximativ 0,5% în acest an și cu 0,6% în 2027, sub estimările anterioare de 0,7% și 0,8%. Încetinirea este asociată costurilor ridicate ale energiei și tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul dintre Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran, care continuă să afecteze stabilitatea economică globală.

Ce măsuri vor lua autoritățile italiene

În acest context, autoritățile italiene analizează posibilitatea utilizării unor mecanisme speciale la nivel european care ar permite depășirea temporară a țintelor de deficit în situații excepționale. Măsura este discutată ca instrument de flexibilitate fiscală, într-un moment în care presiunile economice și geopolitice complică respectarea strictă a regulilor bugetare.

Totodată, guvernul ia în calcul introducerea unei taxe suplimentare pentru companiile din sectorul energetic, cu scopul de a susține populația și firmele afectate de creșterea costurilor la utilități. Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că situația actuală impune reacții rapide din partea executivului, în condițiile în care economia este influențată simultan de factori interni și de evoluțiile tensionate din plan internațional.

„Nu ne confruntăm cu circumstanţe normale, ci cu unele complet excepţionale… există războiul”, a declarat Giorgetti, făcând referire la conflictul dintre SUA, Israel şi Iran.

Oficialul a avertizat că prognozele ar putea fi revizuite din nou în perioada următoare, din cauza incertitudinilor ridicate.

Italia dorește să iasă din procedura de deficit excesiv a UE

Înainte de publicarea datelor oficiale, Eurostat și ISTAT urmează să anunțe nivelul deficitului bugetar pentru 2025, iar autoritățile italiene își exprimă speranța unei revizuiri în scădere, spre pragul de 3% din PIB. O astfel de ajustare ar aduce indicatorul mai aproape de limita impusă la nivel european și ar reduce presiunea asupra politicilor fiscale ale guvernului.

Un deficit de 3%, nivel vizat de executiv pentru 2025, ar putea permite Italiei să iasă din procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, în condițiile în care instituțiile comunitare vor considera că ajustarea este sustenabilă pe termen mediu. Decizia finală depinde însă de evaluarea Bruxelles-ului, care analizează atât traiectoria fiscală, cât și măsurile concrete adoptate pentru corectarea dezechilibrelor.

În spațiul public au apărut informații privind posibile presiuni asupra ISTAT pentru revizuirea datelor, însă președintele instituției, Francesco Maria Chelli, a respins aceste afirmații și a transmis că nu a cerut modificarea cifrelor. La rândul său, ministrul italian al Afacerilor Europene, Tommaso Foti, a declarat că deficitul ar putea fi raportat la un nivel mai redus, adăugând: „Sper că nimeni nu joacă împotriva Italiei”, într-o intervenție la postul de televiziune La7.

România a depășit pragul de deficit bugetar de 3% din PIB

Italia se numără printre statele membre ale Uniunea Europeană care au depășit pragul de deficit bugetar de 3% din PIB, alături de Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Malta, Polonia, România și Slovacia. Depășirea acestui prag atrage monitorizare sporită din partea instituțiilor europene și obligă guvernele să adopte măsuri pentru corectarea dezechilibrelor fiscale.

România se află în procedura de deficit excesiv încă din 2020, iar ieșirea din acest mecanism depinde, la fel ca în cazul Italiei, de reducerea sustenabilă a deficitului bugetar sub limita stabilită la nivel european. Ajustarea trebuie să fie una credibilă și menținută pe termen mediu, astfel încât autoritățile europene să considere că finanțele publice sunt readuse pe o traiectorie stabilă.