Război în Ucraina ziua 909. Forțele militare ale Kievului îşi extind ofensiva în provincia rusă Kursk. Trupele ucrainene au trecut granița printr-un al doilea punct, la vest de districtul Gluşkovo.
Obiectivul pe care armata ucraineană și l-a propus este de a izola peste 50 de aşezări, iar odată cu acestea prindă și trupele ruse din zonă. În acest scop au fost distruse podurile peste râul Seim în nordul acestui district. Pe de altă parte, Ucraina exercită presiune dinspre zonele deja capturate în est, relatează agenţia EFE.
Război în Ucraina. Încă un front se deschide în Kursk
Trupele ucrainene au ocupat mai mult de 11 kilometri pătraţi de teritoriu la vest de districtul Gluşkovo. Este vorba despre o regiune situată situată în vestul provinciei Kursk. Aici, ucrainenii au deschis un nou front la aproximativ 35 de kilometri distanţă de zona capturată la vest de oraşul Sudja. Informația a fost prezentată de un canal Telegram apropiat forțelor ucrainene, „DeepState”.
Atacul asupra districtului Gluşkovo are loc atât dinspre vest cât şi dinspre est. Trupele ucrainene, arată DeepState, înaintează şi au ocupat două localităţi. În partea de nord, cea mai mare parte a districtului este separată de restul teritoriului rus de râul Seim, unde ucrainenii au distrus mai multe poduri.
Forţele aeriene ucrainene au confirmat distrugerea a două poduri peste Seim, iar bloggerii militari ruşi au anunţat luni armata ucraineană a distrus de asemenea al treilea, şi ultimul pod peste râu. Situația devine, astfel foarte dificilă pentru armata rusă care trebuie să apere aceste poziții.
Rușii riscă să fie încercuiți
Armata rusă foloseşte pontoane pentru deplasarea trupelor şi aprovizionarea lor, peste râul Seim. Însă aceste structuri sunt ținte facile pentru sistemele de rachete ucrainene. Este o chestiune de timp până când vor fi bombardate și scufundate. În acest context, districtul Gluşkovo este izolat e restul teritoriului rus şi ar putea cădea sub control ucrainean în câteva zile.
Într-o astfel de situație, trupele ruse riscă să fie încercuite și capturate. Alternativa acestora este de a se retrage, însă o retragere este condiționată, din ce în ce mai mult, de folosirea pontoanelor peste râul Seim. Or, fereastra de timp pe care rușii o au la dispoziție se reduce în condițiile în care trupele ucrainene continuă înaintarea dinspre est, închizând singurul coridor terestru.
Dacă va reuşi manevra de ocupare a districtului Gluşkovo, armata ucraineană ar obţine controlul asupra unei suprafeţe de circa 500 de kilometri pătraţi pe care se află aproximativ 50 de localităţi. Acest district ar deveni al doilea mare bastion al trupelor ucrainene în provincia Kursk.
Pod distrus de armata ucraineană Sursa foto: X
Război în Ucraina. Rusia are nevoie de forțe noi în Kursk
Potrivit lui Oleksandr Kovalenko, analist militar membru al grupului ucrainean „Rezistenţa Informativă”, efectivele armatei ruse în Kursk sunt de cel puţin 15.000 de soldaţi. Rusia ar avea nevoie de cel puțin încă pe atâția militari pentru a opri înaintarea trupelor ucrainene.
Pe de altă parte nu se știe câți soldați soldaţi poate disloca comandamentul ucrainean pentru această operațiune. Trupele ucrainene se confruntă cu probleme mari pe fronturile din estul țării.
Kievul a sperat că Rusia va muta trupe semnificativ pentru a-şi apăra propriul teritoriu, însă acest lucru nu s-a întâmplat, deocamndată.
În plus, armata ucraineană a mobilizat pentru această acţiune trupe bine instruite. Acestea au suferit deja pierderi în oameni şi echipamente pe teritoriul rus.
Apel disperat al lui Volodimir Zelenski
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel către aliații occidentali pentru a primi acceptul de a folosi arme cu rază lungă de acțiune pentru a opri avansul armatei ruse în estul Ucrainei, informează AFP.
„Ucraina nu poate opri avansarea armatei ruse pe front decât printr-o singură decizie pe care o aşteptăm de la partenerii noştri: decizia asupra capacităţilor cu rază de acţiune lungă”, a declarat Zelenski în faţa ambasadorilor ucraineni reuniţi la Kiev.
El a declarat că forţele ucrainene controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi şi 92 de localităţi în regiunea rusă Kursk. În acest teritoriu se desfășoară o ofensivă ucraineană de mare amploare. Zelenski a precizat că obiectivul său este crearea unei zone tampon pe teritoriul rus şi diminuarea potențialului de luptă al armatei ruse.
„Luptătorii ucraineni îşi continuă operaţiunile defensive în zonele desemnate în regiunea Kursk. Până la această dată, forţele noastre controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi din teritoriului regiunii Kursk şi 92 de localităţi”, a spus Zelenski.
Olaf Scholz. Sursa foto: Instagram
Olaf Scholz dă asigurări că nu va abandona Ucraina
Germania rămâne primul susţinător al Ucrainei în Europa, a dat asigurări cancelarul federal Olaf Scholz. Sprijinul pentru Kiev va continua în pofida tăierilor bugetare prevăzute pentru anul 2025. Precizările sale vin după apariția speculațiilor cu privire la o eventuală dezangajare a Berlinului, informează AFP şi dpa.
Al doilea contributor după SUA, guvernul german a decis să reducă la jumătate, în 2025, suma alocată în cadrul bilateral pentru Kiev. Susținerea pentru Ucraina este motiv de dispută între partidele coaliţiei de guvernare de la Berlin. Aceasta în condițiile în care este nevoie de economii bugetare în Germania.
Reducerea la jumătate a ajutorului militar bilateral al Berlinului face obiectul unor critici intense în Germania. Pentru a compensa reducerea ajutorului, Berlinul mizează un împrumut de 50 miliarde de dolari, garantat prin viitoarele dobânzi la activele ruse imobilizate. Acest mecanism a făcut obiectul unui acord între statele G7 la summitul din iunie.
„Vom continua sprijinul nostru: cu o sumă de 50 de miliarde de euro, alocată în acord cu G7. Aceasta va permite Ucrainei să îşi procure arme în cantitate mare”, a afirmat Olaf Scholz pe platforma X.