Woodrow Wilson (1856-1924) a fost preşedintele Statelor Unite ale Americii între anii 1913 şi 1921. În străinătate, Wilson, părintele fondator al Societăţii Naţiunilor (predecesoarea Organizaţiei Naţiunilor Unite), întruchipează sfârşitul izolaţionismului american.

Însă în ţara lui, cel de-al 28-lea preşedinte american a permis statelor sudiste să practice segregarea şi a autorizat ministerele federale să îşi separe angajaţii de culoare de cei caucazieni.

„Politicile şi opiniile rasiste fac din numele lui ceva nepotrivit pentru o şcoală în care studenţii, personalul angajat şi foştii elevi trebuie să fie pe deplin implicaţi în lupta împotriva flagelului rasismului”, a declarat într-un comunicat rectorul Universităţii Princeton, Christopher Eisgruber, după un vot exprimat în consiliul de administraţie.

Woodrow Wilson „a practicat segregarea în funcţiile publice din această naţiune după ani de desegregare, obligând America să facă un pas înapoi în ceea ce priveşte căutarea dreptăţii”, a adăugat rectorul acestei universităţi din New Jersey, care face parte din Ivy League, un club exclusivist ce grupează opt universităţi prestigioase din nord-estul Statelor Unite.

După moartea lui George Floyd, un afro-american asfixiat de un poliţist caucazian pe 25 mai în Statele Unite, unde o parte a populaţiei protestează faţă de rasismul sistemic, se află în plină desfăşurare un veritabil proces de conştiinţă, în cadrul căruia diverse instituţii americane îşi regândesc raporturile pe care le au cu trecutul lor rasist.

După demontarea mai multor statui, dorinţa de a se îndepărta de moştenirea statelor americane sudiste câştigă tot mai mult teren: guvernatorul din Mississippi, un fost stat sclavagist şi condus de politicieni cu mentalităţi conservatoare, a anunţat sâmbătă că nu se va opune retragerii controversatului stindard al trupelor confederate, care este inclus în actualul drapel oficial al acestui stat, scrie Agerpres.