Politica
Rareș Bogdan, mesaj la adresa Comisiei Europene: „Nu vă jucați cu focul, doamnă von der Leyen! Nu vă atingeți de banii fermierilor!”
Rareș Bogdan. Sursa foto: Facebook/Rareș Bogdan
Din cuprinsul articolului
Pe agenda Consiliului de mâine se află reziliența economică a Europei. ”Despre ce reziliență vorbim când coloana vertebrală a Uniunii, fermieri, sunt victimele unei Comisii ce pare că nu înțelege că noul buget furnizează muniție extremiștilor?” a întreabt retoric europarlementarul PPE, Rareș Bogdan în Parlamentul European, discurs postat și pe pagina sa de socializare.
Recent au fost mai multe proteste ale fermierilor europeni și cei din români legat de pachetul propus de Comisia Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, privind Politicile Agricole Comune (PAC) pentru perioada curentă (PAC 2023-2027).
Fermierii și asociațiile agricole din România, alături de reprezentanții Guvernului, și-au exprimat nemulțumirea față de pachetul de modificări propus de Comisia Europeană, în special în ceea ce privește viitorul bugetar al PAC (post-2027) și nu neapărat față de măsurile de simplificare imediată (care sunt, în general, bine primite).
Rareș Bogdan afirmă cp EPP Group a reușit până acum să evite dezastrul din agricultura europeană
”Europa este într-un război psihologic inspirat parcă din Arta Războiului. Sun Tzu spunea așa: „Nu-i necesar să-ți distrugi fizic inamicul, e suficient să-i distrugi voința de a lupta.” În traducere, absență la vot, fenomen de care profită extremiștii.
Dacă planurile privind agricultura îi vor trimite pe fermieri în șomaj, următorul Parlament și implicit Comisie vor arăta foarte diferit. Până acum, EPP Group a reușit să evite dezastrul. Fără noi, cel mai puternic grup politic din Parlament, fermierii europeni cultivau azi doar mușețel, mentă, busuioc și creșteau râme organice.
Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)
Dar râmele afânează solul ar spune unii, da, dar este inutil, dacă nu cultivi acel sol. Și nu-l vei cultiva, dacă pierzi subvenția deoarece n-ai respectat noile standarde aberante de mediu impuse.
Unii vor spune că nu-i nimic, avem carne din Argentina, porumb din Brazilia, usturoi din China, roșii din Turcia și vin din Chile și Noua Zeelendă!
Comisia Europeană în frunte cu Ursula von der Leyen trebuie să priceapă că nu sunt trimișii lui Dumnezeu pe pământ și că este obligată să lucreze cu noi, cu Parlamentul, căci cu noi are contract de muncă. Noi am investit-o și tot noi am salvat-o de trei ori.
Cunosc argumentul că agricultura aduce doar 2% din PIB. Dar cu logica asta, poate ne trezim că și democrația este scumpă și presa prea costisitoare.
Nu vă jucați cu focul, doamnă von der Leyen!
NU vă atingeți de banii fermierilor, ștergeți-le lacrimile, redați-le încrederea în eurosistem și mai ales respectați-le munca, căci sunt în linia întâi a apărării împotriva atentatului la siguranța noastră, a europenilor!”
Principalele reproșuri formulate de fermierii și oficialii români sunt aduse pachetul propus de Comisia Europeană privind PAC
1. Reducerea Bugetară și Marginalizarea Agriculturii
Cea mai mare preocupare se referă la propunerea Comisiei Europene pentru următorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028–2034:
- Scăderea alocărilor: Organizațiile de fermieri (precum Alianța pentru Agricultură și Cooperare - AAC) avertizează că propunerea ar putea duce la o reducere semnificativă (estimată la 20-30% în termeni reali) a bugetului alocat Politicii Agricole Comune (PAC). Fermierii români consideră această reducere ca fiind "o palmă dată peste fața sectorului" și o amenințare la adresa suveranității alimentare.
- Pierderea de fonduri: Conform estimărilor, România riscă să piardă miliarde de euro (menționate chiar și 17,4 miliarde de euro) din fondurile PAC alocate.
2. Comasarea Fondurilor și Lipsa de Predictibilitate
O altă critică majoră se leagă de modul în care ar urma să fie gestionate fondurile europene:
- Integrarea PAC în Fondul Comun: Există o propunere de a cupla (integra) bugetul Politicii Agricole Comune cu cel al Politicii de Coeziune în viitorul CFM. România a respins categoric această idee, susținând că PAC trebuie să rămână o politică distinctă, cu o linie bugetară separată (Pilonul I - plăți directe și Pilonul II - dezvoltare rurală).
- Risc de deturnare a fondurilor: Fermierii și oficialii români se tem că, dacă bugetul agricol nu este separat, fondurile ar putea fi deturnate către alte priorități naționale (cum ar fi infrastructura sau digitalizarea), iar fermierii vor pierde claritatea și predictibilitatea asupra banilor alocați agriculturii.
3. Condiționalități și Risc Financiar
Există îngrijorări și cu privire la mecanismul de plată propus pentru viitorul buget:
- Buget unic pe stat-membru cu condiționalități rigide: Au existat propuneri care ar permite statelor membre să facă plățile directe din bugetul național, urmând ca decontarea de către Comisie să fie condiționată strict de respectarea unor "condiționalități pe întreg pachetul". Această abordare ridică temeri privind riscul de a rămâne cu plățile în sarcina bugetului național în caz de nerespectare, similar dificultăților întâlnite în implementarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
- Cofinanțare națională crescută: Se atrage atenția că, pe lângă reducerea fondurilor UE, Comisia ar putea cere dublarea contribuției naționale la cofinanțare (de la 15% la 30%), ceea ce ar reprezenta o povară insuportabilă pentru sectorul agricol românesc.
