Social
Raportarea risipei alimentare, obligatorie de la 1 aprilie. Care sunt condițiile și ce trebuie să știm
risipa alimentara / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
În România, fenomenul risipei alimentare evidențiază un contrast puternic între cantitățile mari de alimente aruncate anual și dificultățile cu care se confruntă o parte semnificativă a populației în asigurarea hranei zilnice.
În acest context, autoritățile introduc noi obligații pentru operatorii economici din sectorul alimentar, în încercarea de a reduce pierderile și de a monitoriza mai eficient circuitul produselor.
Măsura intră în vigoare la începutul lunii aprilie și vizează sute de mii de companii din întreaga țară.
Termen limită de raportare a cantităților de alimente aruncate
Până la data de 31 martie, aproape 500.000 de companii trebuie să transmită către Ministerul Agriculturii informații privind cantitățile de alimente aruncate, precum și metodele utilizate pentru reducerea risipei. Raportarea se face printr-o platformă dedicată, însă unii antreprenori semnalează dificultăți în utilizarea acesteia.
Conform noilor reguli, firmele sunt obligate să implementeze măsuri concrete pentru prevenirea risipei alimentare și să documenteze aceste acțiuni. În plus, acestea trebuie să demonstreze că au aplicat cel puțin două metode de reducere a risipei înainte de a elimina produsele.
Maria Anghel, expertă în cadrul direcției generale în industrie alimentară, a explicat: „În anul 2025 erau obligaţi să îşi stabilească un plan care să continua aceste măsuri pentru prevenirea şi diminuarea risipei de alimente. Iar anul acesta, sunt obligaţi să transmită la MADR aceste planuri. Cei care sunt înscrişi în categoria receptori trebuie să trimită şi date referitoare la tipul, valoarea alimentelor, care au făcut obiectul transferului cu titlul gratuit”.
Provocări în practică pentru producători
Pentru micii producători, implementarea acestor măsuri poate fi dificilă, mai ales în cazul produselor perisabile. Irina Rasiga, proprietara unei brutării artizanale, a descris specificul activității sale:
„Am muncit la dânsa foarte mult. La noi durează două zile să facem pâinea, pentru că sunt produse naturale, cu dospire lentă, la rece”.
Produsele realizate în unitatea sa au un termen de consum limitat, de maximum cinci zile, ceea ce face dificilă evitarea completă a pierderilor. Chiar și în aceste condiții, antreprenoarea încearcă să reducă risipa prin diverse metode:
„Preferăm să le donăm celor din anturajul nostru, apropiaţi, familie, cunoscuţi, vecini, ca să nu facem risipă, dar încercăm să producem cât mai puţin şi mai des. Două zile la preţ normal şi în a treia zi deja cu 50% reducere”.
Totuși, ea atrage atenția asupra dificultăților birocratice:
„De la 1 aprilie urmează să încărcăm pe platformele de la Ministerul Agriculturii, care momentan nu este funcţională, nişte norme proprii. Prin care să combată risipa alimentară. Documentaţia pentru a realiza această donaţie este foarte riguroasă şi foarte stufoasă”.
Măsuri aplicate în sectorul HoReCa
În sectorul restaurantelor și hotelurilor, gestionarea risipei alimentare este deja integrată în procesele operaționale. Operatorii economici spun că noile cerințe vin în completarea unor practici existente.
Robert Mordășan, director de restaurant în Iași, a precizat: „La noi accentul cade mai mult pe monitorizarea si optimizarea unor proceduri deja existente. In practica asta inseamna o gestionare mai atentă a stocurilor, precum si calcularea si ajustarea portiilor in functie de consumul real. Si anticiparea fluxului de clienti pentru a produce cantitatile aproape de necesar”.
risipa alimentara / sursa foto: dreamstime.com
Astfel de măsuri includ ajustarea meniurilor, reducerea porțiilor sau planificarea producției în funcție de cerere, pentru a limita surplusul de alimente.
Amenzi mari dacă nu se respectă cantitatea de alimente raportată
Autoritățile anunță că verificările vor începe în luna aprilie, iar companiile care nu respectă obligațiile riscă amenzi de până la 40.000 de lei. Scopul acestor controale este de a asigura conformarea și de a încuraja adoptarea unor practici sustenabile în sectorul alimentar.
Datele disponibile arată că, la nivel european, aproximativ 60 de milioane de tone de alimente sunt aruncate anual. România contribuie cu circa 2,5 milioane de tone, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de kilograme pe persoană.
O parte semnificativă a acestei risipe provine din gospodării, care generează aproximativ jumătate din total. Sectorul HoReCa este responsabil pentru aproximativ 15–20% din cantitatea aruncată, în timp ce retailul alimentar contribuie cu mai puțin de 10%.
