După fiecare nefăcută a Rusiei – ultima fiind otrăvirea disidentului Alexei Navalnîi, acuză Occidentul – blocul comunitar european semnează in corpore represalii împotriva Moscovei. Dar nuielușa UE se ferește ca de foc să atingă zonele sensibile.
Sancțiunile Uniunii Europene au vizat de de data aceasta șase figuri apropiate de Kremlin, considerate responsabile pentru otrăvirea opozantului Alexei Navalnîi.
Și după scandalul otrăvirii fostului agent dublu Serghei Skripal și a fiicei sale, Iulia, atribuită de UE tot Moscovei, europenii au bătut cu pumnul în masă de li s-au învinețit degetele.
Atât cazul Skripal cât și cazul Navalnîi sunt comanditate de la Kremlin, acuză Occidentul care afirmă că deține dovezi. Negru pe alb, acestea nu au fost prezentate și este greu de crezut că vor fi prezentate integral.
Un astfel de demers ar implica dezvelirea unor rețele, deconspirarea unor surse, cu implicații pot complica serios lucrurile. Moscova știe asta.
Moscova: Vom fi gata să întrerupem comunicarea
Moscova avertizase. Dacă Europa sancționează din nou Rusia, „vom fi gata să întrerupem comunicarea”. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a emis acest avertisment în timp ce Uniunea Europeană finaliza setul de măsuri contra Rusiei după otrăvirea, la 20 august, a lui Alexei Navalnîi, unul din cei mai virulenți critici ai Kremlinului lui Vladimir Putin.
Așa cum se știe, vineri, 16 octombrie, Uniunea Europeană a decis în cele din urmă asupra sancțiunilor. Șase personalități, care lucrează în cercuri apropiate președintelui Vladimir Putin, sunt vizate.
Li se interzice să călătorească în UE și potențialele lor active în Europa sunt înghețate.
Printre acești oameni se află și oligarhul Evgheni Prigojin, zis și „bucătarul lui Putin”. Și el, potrivit UE, are legătură cu otrăvirea lui Navalnîi dar și cu destabilizarea Libiei.
Prigojin este acuzat că se află în spatele grupului de mercenari Wagner care operează (eufemistic vorbind) în special pe teritorul african pentru a impune interesele Kremlinului.
Progojin a mai fost sancționat și de americani. „Ei bine, n-au decât să mă sancționeze”, a comentat oligarhul.
Merkel, între principii și Nord Stream 2
„O reacție inamicală și fără nicio logică”, a protestat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la anunțul sancțiunilor europene.
Peskov a anunțat că vor fi luate măsuri de represalii, „în interesul Rusiei”. Dar Dmitri Peskov nu a repetat amenințările lui Serghei Lavrov.
Totuși, notează observatorii, față de alte dăți, o anumită ușurare este palpabilă la Moscova.
Sancțiunile europene ar fi putut fi mult mai severe. De exemplu, nu au fost anunțate măsuri economice, așa cum s-a prevăzut inițial.
Dar europenii umblă la acest capitol ca pe teren minat. Marele șantier al proiectului gazier Nord Stream 2 nu a fost atins de sancțiuni nici cu o floare.
Aflat în faza finală a construcției, acest uriaș gazoduct care leagă Rusia de Germania via Marea Baltică, cu un cost de aproximativ zece miliarde de euro, va crește importurile de gaz rusesc către Europa.
Controversat în rândurile liderilor europeni, Nord Stream 2 a fost apărat cu dinții de cancelarul german Angela Merkel.
După otrăvirea lui Alexei Navalnîi, Merkel s-a trezit prinsă între principiile politice și interesele economice, și presată să includă Nord Stream 2 în noile sancțiuni. În cele din urmă, nu a fost cazul.
Otrăvirea lui Navalnîi, cu acordul Kremlinului
„Trebuie să găsim echilibrul corect. Mai presus de toate trebuie să sancționăm faptul că Rusia permite circulația agentului neurotoxic Noviciok (folosit împotriva lui Navalnîi, potrivit europenilor), o substanță interzisă de convențiile internaționale ”, a declarat pentru La Croix un înalt diplomat european, amintind că această substanță mortală a fost concepută de specialiști sovietici în scopuri militare.
Prin urmare, directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB) Alexandr Bortnikov și doi miniștri adjuncți ai apărării, Pavel Popov și Alexei Krivoruciko, sunt vizați de sancțiuni.
Institutul de cercetare științifică de stat pentru chimie și tehnologie organică, responsabil cu distrugerea stocurilor de arme chimice moștenite din Uniunea Sovietică, figurează pe listă ca persoană juridică.
Dar măsurile vizează și membrii primului cerc din jurul Kremlinului, printre care Andrei Iarin , șeful direcției de afaceri interne a administrației prezidențiale și primul său adjunct, Serghei Kirienko.
Pentru că, explică Uniunea Europeană, „otrăvirea a fost posibilă numai cu acordul biroului executiv prezidențial”.
„O aberație ...”, judecă un observator european la Moscova.
Fostul prim-ministru al președintelui Boris Elțîn, fostul șef al gigantului Rosatom, Serghei Kirienko este văzut la Moscova mai degrabă ca un manager decât ca un ideolog, o personalitate destul de liberală în fața „șoimilor” serviciilor de securitate.
„Aceste sancțiuni vor slăbi puțin mai mult tabăra care, la Moscova, militează pentru relații bune cu Europa”, avertizează aceeași sursă.