Miercuri, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a început alocuțiunea anuală amenințând Occidentul, dar, în pofida marilor tensiuni cu Ucraina, el a evitat să anunțe noi decizii de ordin militar sau de politică externă.

Riposta Rusiei va fi ‘nemăsurată, rapidă și dură’ dacă țara va fi forțată să își apere interesele, a declarat Putin, el afirmând că, în opinia sa, eforturile Occidentului de a schimba regimul din țara vecină, Belarus, ar reprezenta o altă amenințare la securitatea Rusiei.

El a asigurat că Rusia “dorește să se afle în bune relații cu toți participanții din arena internațională”, deși a subliniat că sistemele modernizate de armament nuclear ale Rusiei sunt pregătite.

“Inițiatorii oricăror provocări care ar amenința interesele fundamentale ale securității noastre își vor regreta faptele mai mult decât au făcut-o vreodată“, a declarat Putin în fața unei asistențe formate din guvernatori și parlamentari. “Sper ca nimănui să nu-i vină vreodată ideea de a depăși o așa-zisă ‘linie roșie’ în relațiile cu Rusia, iar noi vom fi cei care vom stabili în fiecare caz concret unde se află această linie“.

Discursul lui Putin fusese în general de așteptat, având în vedere cei aproximativ 100.000 de soldați comasați la frontiera Ucrainei, președintele ucrainean avertizând în mod deschis că există eventualitatea unui război.

Unii analiști anticipau că s-ar putea ca Putin să profite de alocuțiunea sa anuală cu privire la starea națiunii ca să precizeze un pretext pentru a trimite trupe în Ucraina.

Dar acest scenariu nu a ajuns să fie pus în practică, chiar dacă imensa prezență militară a Rusiei în apropierea frontierelor Ucrainei nu dă semne să scadă. De asemenea, Putin nu a făcut nico referire la liderul opoziției, Alexei Navalnîi, aflat acum în închisoare, ai cărui susținători intenționează ca, miercuri, să organizeze proteste în toată țara.

Putin s-a arătat în schimb preocupat de problemele interne, recunoscând că rușii sunt nemulțumiți de greutățile provocate de pandemie. El a anunțat programe de organizare a unor tabere de vară pentru copii, un sistem de alocații pentru copiii ale căror mame sunt singure și înființarea mai multor servicii sociale online.

Totuși, a fost prea devreme să se poată vedea dacă Putin, acum în vârstă de 68 de ani, se retrage de pe marginea prăpastiei. Aflat acum în cel de-al treilea deceniu la putere, el pare mai convins ca niciodată de rolul său istoric special ca părinte al unei națiuni ruse renăscute, un om care luptă, atât în țară, cât și în străinătate, împotriva unui Occident slăbit, ipocrit și decăzut din punct de vedere moral.

“Acest simț al superiorității, căruia i se adaugă și aroganța, îi oferă un sentiment al puterii, or asta e ceva periculos”, afirmă Tatiana Stanovaia, o analistă care l-a studiat pe Putin timp de mulți ani. “Atunci când te crezi mai puternic și mai deștept decât oricare om din jurul tău, crezi și că dispui în mod sigur de un mandat pentru niște acțiuni cât mai de anvergură“.

În ultimele săptămâni, Putin a luat niște măsuri care, chiar și pentru el, semnalează o escaladare a conflictului cu cei pe care el îi consideră dușmani, fie ei străini sau de pe plan intern. Săptămâna trecută, procurorii au deschis un proces prin care să scoată în afara legii organizația lui Navalnîi – un demers care ar putea avea drept rezultat cel mai puternic val de represiuni politice din Rusia post-sovietică. Iar în sud-estul Rusiei, Putin a mobilizat o forță militară care, după cum a dat Kremlinul de înțeles, ar putea fi pregătită să intre în Ucraina vecină. (Rador)

https://www.nytimes.com/live/2021/04/21/world/putin-navalny-protests