Economie
Exclusiv
Protejați facturile românilor, nu cărăbușul albastru! Dispută pe avizele de mediu la patru hidrocentrale. Exclusiv
Hidrocentrală. Sursa foto: Jupi Lu/ Pixabay
Din cuprinsul articolului
Decizia ministrei Mediului, Diana Buzoianu (USR), de a nu aviza în acest moment patru proiecte hidroenergetice începute înainte de 1989 a aprins scena politică.
PSD și AUR o acuză că „blochează” investiții considerate strategice, în timp ce Diana Buzoianu spune că reproșurile sunt „fake news” și că proiectele trebuie trecute prin proceduri de mediu corecte, cu alternative mai eficiente economic. Disputa se poartă în paralel cu moțiunea simplă AUR împotriva ministrei, dezbătută la Camera Deputaților pe 22 septembrie. Ce urmează a fi votată pe 24 septembrie, adică mâine. O să trec în revistă întregul istoric al disputei politice, ca să înțelegeți miza reală.
Impact economic ar trebui să fie clar chair și pentru USR! Sunt banii deja cheltuiți, aproximativ un miliard de euro, există nevoia de a aduce rapid MegaWați în sistem și efectele pozitive locale, locuri de muncă, taxe. Ca să nu mai vorbesc de faptul că este energie ieftină!
Ce proiecte de hidrocentrale sunt în discuție
În spațiul public sunt invocate patru hidrocentrale, începute încă din epoca comunistă, asupra cărora s-a cerut accelerarea procedurilor: Pașcani, Surduc–Siriu, Cerna–Motru–Tismana și Cornetu–Avrig. Susținătorii finalizării lor arată că sunt investiții aproape terminate, cu impact energetic relevant.
Toate cele patru proiecte hidro invocate — AHE Pașcani, AHE Surduc–Siriu, CHE Cerna–Motru–Tismana (Et. II) și AHE Cornetu–Avrig — au parcurs depunerea documentațiilor de mediu la începutul lui 2025 (Pașcani: 13 ian.; Surduc–Siriu: 23 ian.; Cornetu–Avrig: 12 feb.; Cerna–Motru–Tismana: 11 mar.). Au avut dezbateri publice în martie–aprilie și se află în prezent în etapa de analiză a calității raportului (RIM/EA/SEICA), fiecare cu Formular 50 publicat: Pașcani – 3 aprilie, Surduc–Siriu – 14 aprilie, Cerna–Motru–Tismana – 1 iulie, Cornetu–Avrig – 13 august.
Următorii pași vizează completări tehnice rezultate din observații și, ulterior, decizia de încadrare/emiterea acordului de mediu, după caz. În consecință, nu vorbim de o respingere formală, ci de dosare aflate în evaluare, post-consultare publică, cu calendarul împins gradual în trimestrul III din 2025. Sau de o întârziere deliberată...
Contextul politic e complicat de hotărârile CSAT din 2022 și din primăvara lui 2025, care au calificat finalizarea unor hidrocentrale ca obiectiv de siguranță națională, deschizând calea unor derogări procedurale pentru deblocarea șantierelor.
Argumentele PSD și AUR
Securitate energetică și prețuri: AUR susține că România a ajuns importator net și că întârzierea avizelor vulnerabilizează securitatea energetică și scumpește facturile. Solicită un calendar executoriu pentru finalizare.
PSD și alți parlamentari invocă hotărârile CSAT și caracterul „strategic” al lucrărilor, acuzând Ministerul Mediului de tărăgănare și de refuz „nejustificat” al avizelor. Unii lideri PSD au cerut public schimbări la vârful ministerului.
Daniel Zamfir (liderul senatorilor PSD) o acuză pe ministra Mediului, Diana Buzoianu (USR), că blochează „nejustificat” avizele pentru patru hidrocentrale strategice și spune că, dacă ar fi deputat, ar vota moțiunea simplă AUR împotriva ei. El afirmă că întârzierea avizelor arată „rea-voință” sau incompetență și cere practic plecarea acesteia din funcție. Zamfir mai spune că a invitat-o la Comisia economică a Senatului pentru a prezenta stadiul avizării, invocând inclusiv hotărâri CSAT privind finalizarea hidrocentralelor. În lipsa prezentării, a lansat un avertisment public: „Nu te juca cu focul că nu scapi”.
Contraargumentele Dianei Buzoianu
„Moțiune bazată pe manipulări”: ministra califică demersul AUR drept „marketing politic” și „vânătoare de like-uri”, afirmând că respectă legea și procedurile UE (evaluare de mediu, biodiversitate, apă).
Ea a propus o alternativa tehnică și de cost. Buzoianu a indicat public că, potrivit consultărilor cu experți, un parc fotovoltaic cu baterii ar putea livra o producție similară celor patru obiective „la un cost de până la de 8 ori mai mic”, evitând încălcări de mediu în arii sensibile. Afirmație contestată politic, dar susținută de ea ca opțiune de eficiență bugetară. Am mari îndoieli că este așa cum spune.
Spune că nu e „anti-hidro”. În iunie, Ministerul Mediului a emis acord de mediu pentru Livezeni–Bumbești (Jiu), după ani de blocaj — un contraexemplu la acuzația că ar bloca sistematic hidroenergia.
Ce împiedică avizarea
Pentru proiecte precum Răstolița (separat de cele patru), ministerul invocă hotărâri de instanță și contestații ONG care impun prudență.
Există spețe în care lucrările au fost oprite de tribunal până la clarificarea avizelor.
Ce urmează
Moțiunea simplă AUR va fi votată în 24 septembrie; aritmetica parlamentară sugerează șanse reduse să treacă, dar menține presiunea publică.
Între timp, mingea rămâne în terenul Ministerului Mediului pentru a prezenta fise tehnice pe fiecare proiect (impact asupra habitatelor, conformare cu Directiva Apă/Natura 2000, costuri la zi, capacitate efectivă), precum și comparații transparente între scenariile hidro vs. mix fotovoltaic-stocare.
Miza reală
Disputa nu e doar despre patru șantiere, ci despre cum accelerezi investițiile energetice respectând standardele de mediu și banii publici. De o parte, apelul la securitate națională și „kilowați urgent în rețea”; de cealaltă, apelul la legalitate europeană, cost-beneficiu actualizat și opțiuni tehnologice alternative.
O decizie coerentă cere date publice, evaluări comparabile și termene clare, nu doar slogane — altfel, conflictul va continua să fie arbitrat mai degrabă în platouri TV decât pe șantiere. Și bună credință , aș adăuga...
