Există „imunitate de turmă” față de dezinformare? Propaganda în mediul online tinde să devină o marfă industrializată, avertizează un expert în dezinformare digitală. Este nevoie de mai multă transparență și reglementare în industrie.

Există „imunitate de turmă” față de dezinformare? Propaganda pe Internet tinde să devină o marfă industrializată, avertizează Phil Howard, directorul Oxford Internet Institute și autor al mai multor cărți despre dezinformare.

Într-un amplu interviu acordat Der Spiegel, acesta cere mai multă transparență și reglementare în industrie. Un studiu de caz menționat de expert este forumul online Parler, un canal-cheie de comunicare pentru oamenii din spatele asaltului de la Capitoliu. Social media a ajutat organizatorii protestelor atât pe termen lung cât și pe termen scurt, estimează Howard.

El susține că Donald Trump și-ar fi cultivat în timp o comunitate iubitoare de conspirații și povești extremiste. Această comunitate a fost bine țintită de rețelele sociale. Mesajele sale au fost directe, mobilizatoare pentru membrii acestui grup. Rețelele media profesioniste nu permit o astfel de comunicare unidirecțională fără fisură.

Dezinformare și propagandă pe Internet

Platformele extremiste ca Parler, TheDonald, Breitbart și QAnon au jucat un rol extrem de important. Ele au rolul de turnesol pentru testarea ideilor de gen, de vector pentru alte forumuri care țintesc un public general. De aici au fost preluate meme-uri sau postări de către utilizatori ai platformelor mainstream.

În limbaj specific se numesc cascade de dezinformare, un fel de camere cu ecou, căci mulți utilizatori sunt activi pe platforme multiple. La nivel de țări, acest trend se referă la Polonia și Ungaria, unde teoriile conspirației se hrănesc din aceste cascade ale dezinformării.

Însă, pe viitor, opinează Phil Howard, statele UE ar putea beneficia de reglementările viitoarei Digital Services Act. Această lege stipulează consolidarea nevoii de moderare a conținutului. „Cred că Europa ar fi putut face mai mult la ultimele alegeri din Parlamentul European.

Însă UE se îndreaptă într-o direcție bună. Comparativ, nicio instituție sau agenție SUA nu ar putea arăta un astfel de leadership. Acolo o decizie asemănătoare cade în sarcina unor corporații private ca Apple, Amazon și Google", explică specialistul.

Există „imunitate de turmă” față de dezinformare? Ce face UE

Reglementările la nivelul UE ar putea atrage decizii similare în toată lumea. Deja Facebook a adoptat standardele Reglementărilor Private Europene (EPR) pentru utilizatorii din întreaga lume. „În opinia mea, Europa și Comisia Europeană au oportunitatea de a apăra în forță discursul democratic. Pot menține standardele în conversația publică și pot consolida liberul schimb de idei".

Expertul a precizat că, în viitorul apropiat, se așteaptă ca firmele de social media să fie tratate tot mai mult ca publisheri. „Această presiune i-ar forța pe inginerii lor să proiecteze forumuri mai mult pe construirea de consens decât pe propagarea conspirațiilor. Cultivarea unei piețe oneste, deschise a ideilor poate fi crucială pentru actuala pandemie, o chestiune de viață și de moarte la propriu".

Explozie de dezinformare digitală în toată lumea

Raportul elaborat de Oxford Internet Institute pentru 2020 arată că activitățile cibernetice de propagandă continuă să ia amploare în jurul lumii. 81 de țări au folosit rețelele sociale pentru a disemina propaganda online și deziformarea politică. În 2019, spre exemplu, doar 70 de țări au recurs la astfel de practici. Datele publice oferite de Facebook și Twitter arată că între ianuarie 2019 și decembrie 2020, peste 317.000 de conturi și pagini au fost șterse de platforme.

Totuși, aproape 10 milioane de dolari au fost investiți în publicitate politică de către trupele cibernetice. Pe de altă parte, companiile private care lucrează cu guverne sau partide continuă să recurgă la campanii de manipulare Se dezinformează cu privire la alegeri electorale sau alte probleme politice importante.

„În 2020, am identificat 63 de cazuri de acest gen, față de numai 15 în perioada 2009-2016. În SUA s-au alocat 60 de milioane de dolari pentru firmele de propagandă digitală, din 2009 până acum".

Se poate dezvolta imunitate la dezinformare?

Raportul sesizează și un alt aspect interesant: agențiile din Rusia cumpără servicii de dezinformare de la o țară ca Nigeria, o începătoare în domeniu. Expertul Phil Howard consideră că explicația este costul scăzut al forței de muncă din țara africană.

O armată de mii de conturi false implică multă muncă laborioasă, mai ales dacă practici propagandă în limbi străine. Însă și China pare interesată să investească în crearea unor rețele de propagandă în țările Africii, tot datorită costurilor scăzute.