O analiză incendiară făcută de Judith Bergman pentru Gatestone Institute.

În luna mai, Franța a soliticitat o sporire a supravegherii prin Facebook. Acum, Facebook a acceptat să predea judecătorilor francezi datele personale ale utilizatorilor francezi suspectați de instigare la ură („hate speech”) pe platforma sa, potrivit secretarului de stat al Franței pentru Sectorul Digital, Cedric O.

Anterior, potrivit unei relatări Reuters, „Facebook s-a abținut de la a preda datele de identificare ale persoanelor suspectate de „hate speech” deoarece nu era obligată să facă aceasta în cadrul convențiilor legale SUA-Franța și pentru că era îngrijorat că state fără un sistem juridic independent ar putea abuza”. Până acum, nota Reuters, Facebook doar a cooperat cu sistemul judiciar francez în chestiuni precum atacuri teroriste sau fapte cu violență trasnferând adresele de IP și alte date de identificare ale indivizilor suspectați către judecătorii francezi care le solicitau formal.

Acum, totuși, „hate speech” – ca limbaj care nu se supune actualei corectitudini politice – pare să fi devenit comparabil cu terorismul și infracțiunile cu violență. Cedric O a salutat măsura: „Este o veste mare, aceasta înseamnă că procesul juduciar va putea să se deruleze normal”.

Este extrem de probabil că și alte țări vor dori să aibă un acord similiar cu Facebook; de asemenea, la fel de probabil este că Facebook va accepta. În mai, de pildă, în timp ce Franța dezbătea legislația care să dăea unui nou „organism de reglementare independent” puterea de a amenda comaniile tech cu până la 4% din veniturile lor globale dacă nu fac suficient pentru a îndepărta „conținutul instigator la ură” de pe rețelele lor, președintele director general al Facebook, Mark Zuckerberg, comenta: „Sper ca (propunerea franceză) să devină un model care să poată fi utilizat pe tot cuprinsul UE”.

Franța este prima și până acum singura țară care a încheiat un astfel de acord cu Facebook.

Noul acord ar putea indica sfârșitul de facto al libertății de exprimare pe Facebook pentru cetățenii francezi. Autocenzura în Europa este deja foarte răspândită: un sondaj recent din Germania arăta că două treimi dintre Germani sunt „foarte atenți” la subiectele pe care le discută în public – islamul și imigranții fiind cele mai tabu.

Faptul că este suficientă o postare pe Facebook pentru a te aduce în fața unui judecător în instanță este foarte probabil să pună definitiv pumnul în gurp oricui ar avea chef să vorbească liber.

Autoritățile franceze sunt deja pe cale să dea un exemplu extrem de public despre ceea ce se poate întâmpla celor care dau dovadă de libertate de exprimare pe internet. Marine Le Pen, șefa formațiunii politice Adunarea Națională, a fost trimisă recent în judecată și riscă o pedeapsă maximă de trei ani de închisoare și o amendă de 75.000 de euro pentru că a „postat mesaje violente incitând la terorism, la pornografie sau la grave atingeri la adresa demnității umane”. În 2015, ea a postat pe Twitter imagini cu atrocitățile comise de ISIS în Siria și Irak pentru a arăta ce fapte săvârșește organizația teroristă.

Dacă acordul Facebook cu Franța va fi multiplicat în alte țări europene, tot ceea ce a mai rămas din libertatea de exprimare, mai ales pe internet, este condamnat să dispară rapid.

La începutul lui iulie, camera inferioară a parlamentului francez a adoptat un proiect de lege menit să reducă incitările la ură online. Proiectul le acordă platformelor sociale 24 de ore pentru a îndepărta „conținutul incitator” sau riscă amenzi de 4% din veniturile lor globale. Proiectul a mers la Senat și ar putea deveni lege după revenirea din vacanța parlamentară. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci Franța devine a doua țară din Europa, după Germania, care adoptă o lege ce obligă direct rețelele sociale să-și cenzureze utilizatorii în beneficiul unui stat.

Tot la începutul lui iulie, în Germania – unde legea cenzurii, cunoscută ca NetzDG, cere de asemenea Facebook să îndepărteze conținutul în 24 de ore sau riscă amenzi de până la 50 de milioane de euro – Biroul Federal de Justiție a amendat Facebook cu 2 milioane de euro „pentru incompleta informare oferită în raportul său publicat (publicarea raportului său despre transparență pentru prima jumătate a anului 2018, cerută de NetzDG) privind numărul de plângeri primite despre conținut ilegal. Acest fapt creează opiniei publice o imagine deformată atât despre cantitatea de conținut ilegal cât și despre răspunsul rețelei sociale.”

Potrivit Biroului Federal de Justiție al Germaniei, Facebook nu își informează suficient utilizatorii  despre opțiunea de a raporta „conținut infracțional”, așa cum prevede NetzDG:

„Facebook are două sisteme de raportare: feedback-ul standard și canalele de raportare, pe de o parte, și forma de raportare NetzDG, pe de alta. Utilizatorii care doresc să depună o plângere despre un conținut infracțional potrivit legii sunt direcționați către canalele standard, deoarece existența paralelă a canalelor standard și a formularului de raportare NetzDG nu sunt suficient de transparente, iar formularul NetzDG este prea ascuns… Atunci când rețelele sociale oferă mai multe canale de raportare, acest lucru trebuie să fie clar pentru utilizatori, iar plângerile primite prin intermediul acestor canale trebuie să fie incluse în raportul privind transparența, deoarece procedurile cu care sunt tratate plângerile despre conținutul ilegal au un impact considerabil asupra transparenței.”

Drept răspuns, Facebook a afirmat:

„Ne dorim să îndepărtăm discursul incitator la ură cât mai rapid și mai eficient posibil și lucrăm la acest lucru. Suntem încrezători că rapoartele NetzDG publicate de noi sunt în concordanță cu această lege, dar așa cum mai mulți critici au arătat, legea este lipsită de claritate.”

În vreme ce Facebook pretinde că combate „hate speech” online, susținând că a eliminat milioane de postări teroriste de pe platforma sa, conform unei dezvăluiri recente făcute de Daily Beast, 105 postări ale celor mai notorii teroriști Al-Qaida se află încă pe Facebook precum și pe YouTube.

Te-ar putea interesa și: