Fapta unui procuror sau a unui judecător care a săvârşit grave erori judiciare, în urma cărora România a fost condamnată la CEDO, devine infracţiune penală de abuz în serviciu, potrivit unui proiect de lege depus ieri de UDMR în Senat

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, împreună cu alţi 23 de parlamentari maghiari, propun modificarea Codului de procedură penală (CPP) în domeniul prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului inculpaţilor de a nu coopera cu organele judiciare.

Proiectul depus ieri, în Senat, ca primă Cameră sesizată, prevede că în cazul în care un condamnat câştigă un proces la CEDO şi se îndreaptă către statul român pentru recuperarea prejudiciului, atunci Ministerul Finanţelor este obligat, la rândul său, să se îndrepte către procurorul sau judecătorul care „a produs cu rea-credinţă sau din culpă gravă profesională eroarea judiciară sau privarea nelegală de libertate cauzatoare de prejudicii”.

„Fapta persoanei care cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a comis una din acţiunile care au condus la situaţia generatoare de daune constituie abuz în serviciu”, se mai arată în proiectul UDMR.

Fără cătuşe la TV

Propunerea de lege interzice poliţiei să-i prezinte pe suspecţi încătuşaţi în faţa opiniei publice. „Înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive, declaraţiile publice şi deciziile oficiale provenind de la autorităţile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, este altă modificare propusă. Şi încălcarea acestui articol devine infracţiune de abuz în serviciu, mai spune proiectul UDMR.

„Din păcate, în prezent, deşi prezumţia de nevinvăţie este garantată de lege, aceasta adeseori este nesocotită prin aşa-zisa «tele-justiţie» la care contribuie prin declaraţii magistraţi, sau materiale care provin de la organele de urmărire penală, fără ca împotriva acestora să se îndrepte statul”, şi-a explicat UDMR demersul.

Dreptul la apărare

Exercitarea dreptului de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal nu poate fi utilizată împotriva suspectului, iar acesta are dreptul de a nu se autoincrimina şi de a nu coopera în cadrul oricăror proceduri penale, mai prevede proiectul legislativ.

De asemenea, o persoană nu poate fi condamnată în lipsă, dacă nu a fost anunţată oficial despre data procesului şi dacă nu a beneficiat de un avocat.

Directivă susţinută de Ponta şi Tăriceanu

UDMR susţine că proiectul pune în aplicare o Directivă europeană în materia respectării drepturilor suspecţilor, care trebuie transpusă obligatoriu de România până în septembrie 2017. Un demers similar a fost susţinut de fostul premier Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, însă cei doi nu au mai depus un proiect de lege în Parlament. Directiva spune că autorităţile trebuie să se abţină de la prezentarea acuzaţilor, în instanță sau în public, cu cătușe, în boxe de sticlă sau în cuști, ori purtând uniforme penitenciare.

Băsescu: Încleştare pentru putere

Fostul preşedinte Traian Băsescu a spus, ieri, că Parlamentul trebuie să modifice „urgent” articolele neconstituţionale din Codurile penale şi să transpună Directiva 343 din 2016 a UE. El susţine că Guvernul, preşedintele Klaus Iohannis şi instituţiile de forţă din Justiţie „mint şi manipulează”, pentru că nu spun populaţiei aceste lucruri legate de legislaţia penală. „Este evident că populaţia, şi în mod deosebit manifestanţii din Piaţa Victoriei, şi cei mai puţini de la Cotroceni, se află în mijlocul unei teribile încleştări pentru putere, între puterea politică şi instituţiile de forţă ale statului. O încleştare dusă prin rostirea de jumătăţi de adevăr, care a dus la o mare manipulare”, consideră Băsescu.