Programul Național „Masă sănătoasă” furnizează, în principiu, masa zilnică pentru peste 450.000 de elevi din peste 1.200 de școli. Fiecare elev primește o sumă de 15 lei pe zi, pentru mese calde sau pachete alimentare, în zilele de școală. Recent, programul a fost extins, având ca obiectiv reducerea abandonului școlar și menținerea unei stări bune de sănătate pentru copii. Cu toate astea, acest program reprezintă pentru furnizori o nouă modalitate de a câștiga bani pe căi ilegale.

Programul „Masă sănătoasă”, o nouă modalitate de furt

Bugetul statului acoperă costurile mesei elevilor din peste 1.200 de școli și ale pacienților din spitale. Suma stabilită pentru masa unui elev este de 15 lei pe zi, însă unele școli oferă pachete cu un corn și un pachețel de biscuiți, cu o valoare de maxim 6 lei. La spitale, un pacient primește o masă în valoare de 22 de lei pe zi, iar în cazuri speciale, costul poate ajunge la 33 de lei, însă există și costuri suplimentare care nu sunt verificate de Casa de Sănătate sau de Corpul de Control al ministrului. Aceste costuri pot fi chiar și de trei ori mai mari decât costul mesei pacientului, iar în unele situații, pacienții primesc mâncare nepotrivită stării lor de sănătate. Banii pentru aceste servicii sunt alocați din bugetul statului, cu ajutorul firmelor care câștigă licitațiile pentru aceste servicii.

În ciuda faptului că mulți primari se laudă cu programul ca fiind o realizare personală în campania electorală, suma de 15 lei pentru masa elevilor este adesea redusă la mai puțin de jumătate din cauza costurilor suplimentare pentru transport și alte servicii. În cazurile în care nu există firme de catering la licitație, școlile încheie contracte cu companii care furnizează mâncare nepotrivită pentru sănătatea copiilor, adesea limitată la un corn și un pachețel de biscuiți, care poate fi achiziționată cu maximum 6 lei din orice magazin. școlile se scuză că prețul zilnic de 15 lei pentru fiecare elev include toate celelalte cheltuieli ale serviciilor oferite de firme, potrivit publicației Jurnalul.

Mese de trei ori mai ieftine

„Suma de 15 lei, alocată per elev pentru programul «Masa Caldă», nu se referă neapărat la costul direct al alimentelor din pachetul alimentar, ci este o sumă globală, destinată să acopere toate costurile asociate cu furnizarea mesei sau a pachetului alimentar. Aceasta poate include: costul alimentelor în sine - de exemplu, corn, banană, măr etc. -, costurile logistice, cum ar fi transportul și livrarea; alte cheltuieli administrative sau operaționale. Diferența dintre costul real al produselor și suma alocată ar trebui să fie justificată prin aceste costuri suplimentare”, explică un jurist pentru publicația anterior menționată.

Cum e bine să plătești în Grecia. Cash sau card? Ce spun turiștii care au testat variantele

Amenzi de până la 12.000 de lei pentru proprietarii de câini. Cum poți să scapi

Ne puteți urmări și pe Google News

Aceeași sursă precizează că este important să se solicite transparență și să se raporteze orice suspiciuni de gestionare incorectă a fondurilor către autoritățile competente. Fiecare cetățean are dreptul să ceară clarificări și să se asigure că fondurile publice sunt utilizate în mod adecvat și eficient. Totuși, foarte puțini români sunt conștienți de drepturile lor sau de legile în vigoare. În special în mediul rural, unde autoritățile locale au o influență puternică, puțini oameni au curajul să ceară explicații, deoarece există amenințări că vor avea repercusiuni asupra familiilor lor.

Vin mai mulți bani de la stat prin despăgubiri

Astfel, un program care inițial promitea să ofere zilnic o masă caldă și sănătoasă unui număr mare de elevi, a devenit o sursă de venit pentru cei care administrează fondurile alocate de Ministerul Educației din bugetul statului. În loc să primească mâncare nutritivă, elevii primesc produse de panificație bogate în făină și gluten.

Chiar dacă Ministerul Educației a emis o lege pentru închiderea afacerilor din domeniul alimentar din apropierea școlilor, inclusiv pizzerii, patiserii și cofetării, sub pretextul că oferă alimente nesănătoase pentru copii, contractele cu firmele de catering au fost deja încheiate conform noilor reguli și nu pot fi schimbate. Modificarea acestora ar declanșa numeroase procese în instanțe, iar statul ar trebui să plătească despăgubiri, în timp ce elevii ar rămâne fără mâncarea asigurată de școală.

Programul „Masă sănătoasă”. Nici la spitale situația nu stă diferit

În anumite spitale, situația rămâne neschimbată de la perioada comunistă: mâncare insuficientă, de calitate slabă și uneori chiar alterată. Cu toate acestea, plângerile pacienților nu sunt luate în considerare de către nimeni, nici măcar atunci când sunt postate pe site-urile spitalelor, fiind publice.

Situția este mai complexă în cazul spitalelor, iar suma de bani care poate fi obținută din mesele pacienților este mai mare. De exemplu, pentru a factura toate meniurile pacienților la suma maximă, de 33 de lei pe zi pentru cazurile speciale, în loc de 22 de lei, spitalul declară că toți pacienții primesc diete speciale și trimite facturile la Casa de Sănătate, care le decontează fără a verifica, în timp ce pacienții primesc de fapt un regim alimentar obișnuit. Firma de catering este de acord cu acest aranjament și primește banii pentru dietele speciale, dar furnizează mese standard.

În această situație, atât spitalul cât și firma de catering ar putea fi acuzate de fraudă, deoarece au declarat și au încasat fonduri pentru servicii care nu au fost furnizate. Cu toate acestea, pentru a se ajunge la această concluzie, autoritățile ar trebui să monitorizeze în mod constant ceea ce se întâmplă în fiecare spital, în fiecare salon și cu fiecare pacient, ceea ce este practic imposibil.

Există spitale în care mâncarea este de calitate și pacienții sunt mulțumiți, însă neregulile din alte unități sanitare nu sunt investigate, chiar și atunci când pacienții fac plângeri. Practic, cine dorește să sustragă fonduri destinate mâncării pacienților poate face acest lucru fără a fi sancționat.

Cum poate fi fraudat programul „Masă sănătoasă”

O altă metodă prin care spitalele pot obține profit suplimentar din mâncarea pacienților este adăugarea unui „spor” de 200% - 250% la fiecare porție, așa cum le permite legea, justificând că acesta acoperă dietele speciale. În realitate, sporul este împărțit între spital și firma de catering, ca profit adițional. Această practică poate fi considerată delapidare, deoarece fondurile destinate îngrijirii pacienților sunt redirectionate către alte scopuri. Pentru tragerea la răspundere a celor implicați este necesară inițierea unor investigații, anchete de lungă durată, depunerea de plângeri penale și procese în instanță, procese care pot fi îndelungate și necesită implicarea unui număr considerabil de persoane din partea autorităților de control.

„Primul pas este emiterea de către spital a unei facturi care include un spor nejustificat de 200% sau 250% peste tariful legal stabilit pentru alimentația pacienților. Un angajat complice din spital aprobă factura umflată, spitalul plătește firma de catering cu suma umflată, folosind fondurile proprii sau fonduri decontate pentru alte scopuri. Casa de Sănătate decontează spitalului costurile pentru alimentație, pe baza tarifelor stabilite prin contracte și reglementări, fără a include sporuri nejustificate. În cazul în care spitalul solicită decontarea unei sume umflate, Casa de Sănătate ar trebui să verifice și să aprobe decontările pe baza tarifelor legale și a contractelor stabilite, fără a accepta sume suplimentare nejustificate, dar nu verifică. Apoi se trece la împărțirea banilor. Dacă spitalul a plătit firmei de catering suma umflată, diferența dintre suma reală și cea suprafacturată este împărțită între firma de catering și angajatul complice din spital”, mai explică juristul pentru Jurnalul.ro.

Aceasta este o ilustrare a modului în care s-ar putea comite un act de fraudă, fără ca situația să fie investigată de autorități. ANAF, ca autoritate fiscală, ar putea fi implicată în investigarea și sancționarea unor astfel de cazuri de fraudă fiscală și financiară, însă nu are competențele necesare pentru a verifica calitatea sau cantitatea mesei zilnice a pacienților, ci doar aspectele financiare.