Oprirea activității ar avea consecințe negative uriașe. Pe lângă faptul că ar fi puse în pericol locurile de muncă a peste 13.000 angajați, plus a încă multe mii din firme gorjene, dependente de această companie, ar apărea mari probleme și în privința securității energetice. Compania asigură circa 25% din consumul național de energie. Nicio guvernare nu a luat vreo măsură pentru dezvoltarea unor noi capacități de producție, bazate pe alte surse, în afara celor pe cărbune. Nici măcar o actualizare a strategiei energetice nu a fost aprobată. Există o schiță, dar nu are decât valoarea unei simple hârtii.

Continuarea activității este pusă sub semnul întrebării, potrivit unui raport al auditorului independent. „Atragem atenția asupra Notei 34 "Continuarea activității" la situațiile financiare, care menționează faptul că, în principal din cauza creșterii imprevizibile a prețului certificatelor privind emisia de gaze cu efect de seră, Societatea înregistrează la 31 decembrie 2018 o pierdere de 1.133,5 milioane lei și prezintă active curente nete negative în sumă de 1.498,1 milioane lei. De asemenea, indicatorii financiari asumați prin contracte de credit bancar nu sunt îndepliniți. Aceste aspecte conduc la un risc ridicat privind posibilitățile Societății de a-și onora obligațiile pe termen scurt. Aceste condiții, împreună cu datele prezentate în Notă, indică existența unei incertitudini semnificative cu privire la capacitatea Societății de a-și continua activitatea", se arată în raportul auditorului independent. Vezi AICI documentul.

Acționarii companiei, Ministerul Energiei fiind majoritar, au luat act pe 27 mai (imediat după alegeri) de raportul consiliului de supraveghere aferent anului 2018, document care arată că pierderile pe anul trecut au depășit 1 miliard de lei. Până atunci, aceste cifre nu au fost cunoscute public. 

Ministerul Energiei, controlat acum de ALDE, prin Anton Anton, a cunoscut situația dezastruoasă, însă nu a luat nicio măsură pentru a nu se ajunge aici. De altfel, în octombrie anul trecut, chiar Guvernul a aprobat o hotărâre prin care a fost rectificat bugetul companiei, fiind estimată o pierdere de 975,3 milioane lei, după ce în aprilie fusese prevăzut un profit de 70 de milioane lei. Inițiatorul Hotărârii de Guvern a fost Ministerul Energiei, acționarul majoritar.

Șefii companiei dau vina pe costurile foarte mari cu certificatele de emisii de dioxid de carbon. Acestea trebuie achiziționate obligatoriu, anual, pentru a obține dreptul de funcționare, în condițiile în care compania este un mare poluator. În cazul CEO, au ajuns să depășească 40% din cifra de afaceri. Într-adevăr, certificatele sunt scumpe, însă au existat o serie de atenționări, inclusiv la nivelul ministerului, legate de faptul că managementul companiei ar fi refuzat achiziționarea lor când erau mai ieftine.
De altfel, există un raport al Corpului de Control al Ministerului Energiei care ar arăta că modul în care au fost achiziționate certificatele a creat un imens prejudiciu companiei. Ministerul Energiei spune că au fost descoperite fapte care intră sub incidența legii penale, motiv pentru care a fost aprobată sesizarea organelor de urmărire penală, scrie HotNews.ro

Potrivit unor sesizări transmise în cursul anului trecut către Ministerul Energiei, managementul companiei ar fi refuzat să aprobe achiziționarea de certificate pentru anul 2017, când prețul lor varia între 4 și 7 euro. Certificatele au fost achiziționate cu întârziere, când prețul lor deja urcase la o medie de 12,5 euro. 

Complexul Energetic Oltenia a avut probleme și cu achiziționarea certificatelor pe 2018. Nu avea suficienți bani, motiv pentru care s-a împrumutat, în aprilie, cu 500 de milioane de lei, de la 6 bănci. Împrumutul a fost făcut rapid, compania fiind presată de timp, în condițiile în care trebuia să cumpere certificatele aferente anului trecut până la data de 1 mai. 

Rămâne de văzut cum va acoperi acest împrumut. Cele șase bănci care au avut încredere să acorde împrumutul sunt: Alpha Bank România (50 milioane lei), BCR (120 milioane lei), Eximbank (80 milioane lei), Banca Transilvania (50 milioane lei), CEC Bank (100 milioane lei) și Raiffeisen Bank (100 milioane lei).

Nici 2019 nu a început foarte bine. Reamintim că în iarnă, minerii au intrat în grevă spontană, oprind activitatea, din cauza salariilor mici. Criza de la CE Oltenia a durat câteva zile, până când conducerea companiei a aprobat majorarea salariilor. Practic, atunci s-a declanșat o criză în sectorul energetic, crescând foarte mult importurile. Cu foarte mare greutate a fost oprită acea grevă.

 

Te-ar putea interesa și: