Fraudele cu fonduri europene sunt investigate de Parchetul European. Procurorii au descins la peste 40 de adrese din România, într-un dosar de fraudă financiară. O bancă fictivă din Insulele Comore a asigurat lucrări în valoare de mai multe zeci de milioane de euro, finananțate din fonduril europene.

Dosarul vizează activitatea unor societăți comerciale și a unor persoane din România.

În cursul zilei de azi, procurorii EPPO, parchet condus de Laura Codruța Kovesi, au efectuat mai multe percheziții în județele Alba, Arad, Cluj, Constanța, Hunedoara, Hunedoara, Iași, Mureș și Olt, dar și municipiul București.

Din primele informații oferite de EPPO, este vorba despre un dosar cu fonduri europene, unde prejudiciul estimat este de 30 de milioane de euro. Dosarul are legătură și cu activitatea unei firma din sudul Franței, în localitatea Roquebrune-Cap-Martin, care a fost la rândul ei verificată de anchetatori.

”Este vorba despre o presupusă schemă infracțională de furnizare de scrisori de garanție false către beneficiarii de proiecte finanțate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva unor eventuale daune”, se arată în informarea Parchetului European.

Mandatele de percheziții confirmate de un judecător român

Pentru a putea derula o astfel de activitate de mare amploare, Parchetul European a cerut ca mandatele de percheziții să fie confirmate de un judecător din România.

Acesta a fost puse în executare, simultan, în dimineața zile de 16 mai 2023.

Potrivit anchetei, în perioada 2020-2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiau de finanțare europeană, au fost emise mai multe scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de lichiditățile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.

”În special, o bancă fictivă care aparent funcționa în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autorităților publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituții financiare care aparent operează în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție care urmau să fie utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru și fără a dispune de fondurile necesare pentru a acoperi daunele asigurate”, mai afirmă EPPO.

Cum funcționa rețeaua

În cazul proiectelor care beneficiază de finanțare europeană, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să prezinte o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se angajează să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate corespunzător.

În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să prezinte, de asemenea, o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, care să asigure recuperarea avansului.

”Se crede că autorii suspectați au emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul emiterii scrisorilor de garanție, se presupune că suspecții au încasat sume mari de bani, pe care le-au folosit în interes propriu”, mai spun procurorii de la EPPO.

În cazul în care un contractant nu își îndeplinea obligațiile contractuale, autoritățile contractante nu puteau executa aceste scrisori de garanție, deoarece entitățile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare.