Procuror militar despăgubit cu 15.000 de euro după o campanie de presă considerată defăimătoare. CAB a dispus și eliminarea articolelor

Procuror militar despăgubit cu 15.000 de euro după o campanie de presă considerată defăimătoare. CAB a dispus și eliminarea articolelorProces. Sursa foto: Arhiva EVZ

Radu-Mihăiţă Cazacu, locotenent-colonel magistrat şi procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, a obţinut în instanţă despăgubiri morale în valoare de 15.000 de euro, după ce a reclamat că a fost ţinta unei campanii de presă defăimătoare desfăşurate pe parcursul a aproape trei ani, potrivit Justnews.

Procuror militar despăgubit cu 15.000 de euro după o campanie de presă considerată defăimătoare

Magistratul are o vechime de peste 21 de ani în funcţie şi grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În prezent, acesta ocupă funcţia de şef al Secţiei urmărire penală a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti. Până în toamna anului 2023, a activat ca procuror militar în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari.

Potrivit documentelor din dosar, între vara anului 2020 şi primăvara anului 2023, numele procurorului Radu-Mihăiţă Cazacu a fost menţionat în 16 articole publicate pe site-ul naţional.ro şi semnate de jurnalistul Cătălin Tache.

bani

Bani. Sursa foto: AI

Numele procurorului, menționat în 16 articole

Printre titlurile invocate în acţiune se numără „Noul Portocală” dezbracă martori în WC-ul DNA!, „Şoc la Parchetul General – atac raider coordonat de DNA Militar!, Măcelul procurorilor pe dosarul Cazacu! Şantaj mafiot la SIIJ”, ”Ucigaşii de dosare”, „Şef DNA, pupic de 1.300.000 de euro”, ”Sexgate la DNA: Muritor de foame, făcut miliardar! ”.

În august 2023, procurorul a sesizat Tribunalul Bucureşti, solicitând eliminarea celor 16 articole de pe site-ul publicaţiei, precum şi a tuturor indexărilor acestora din alte articole sau motoare de căutare. Totodată, acesta a cerut obligarea pârâţilor Double Click Net SRL, Cătălin Tache şi Iliescu Ştefan Adrian la plata sumei de 106.000 de euro cu titlu de daune morale, publicarea hotărârii judecătoreşti şi suportarea cheltuielilor de judecată.

În cererea de chemare în judecată, magistratul a susţinut că Iliescu Ştefan Adrian ar fi avut rolul de instigator al campaniei de presă. Acesta a arătat că pârâtul formulase anterior sesizări către Inspecţia Judiciară şi plângeri penale împotriva sa, toate finalizate fără consecinţe juridice. Reclamantul a mai susţinut că primul articol publicat în august 2020 făcea referire la familia Iliescu, afectată de un dosar penal instrumentat de el, iar întregul demers jurnalistic ar fi reprezentat o campanie de defăimare mascată sub forma informării publicului.

Soluția Tribunalului București

Prin sentinţa pronunţată la 7 martie 2025, Tribunalul Bucureşti a admis parţial acţiunea formulată de procurorul militar.

Instanţa a pronunţat următoarea soluţie:

„Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtul Tache Cătălin. Obligă pe pârâtul Tache Cătălin la plata către reclamant a sumei de 10.000 de euro, cu titlu de daune morale, şi la plata dobânzii legale aferente, determinată începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată până în data plăţii efective. Obligă pe pârâtul Tache Cătălin să publice dispozitivul sentinţei civile, în momentul rămânerii definitive, în două ziare de largă circulaţie, cu menţionarea doar a numelui celor două părţi – reclamant şi pârât, cu excluderea tuturor celor date cu caracter personal. Respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâţii Double Click Net şi Iliescu Adrian, ca neîntemeiate. Admite în parte cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată. Obligă pe pârâtul Tache Cătălin la plata către reclamant a sumei de 100 de lei, cheltuieli de judecată – taxă de timbru”.

Ce au stabilit magistrații

Judecătorii au concluzionat că articolele analizate au depăşit limitele libertăţii de exprimare şi au afectat viaţa privată a procurorului.

În ceea ce îl priveşte pe Iliescu Ştefan Adrian, instanţa a constatat că probele administrate nu permit reţinerea calităţii de instigator şi, în consecinţă, nu justifică atragerea răspunderii sale civile.

Curtea de Apel a majorat despăgubirile și a dispus eliminarea articolelor

Bătălia judiciară a continuat în apel, unde ambele părţi au atacat sentinţa primei instanţe. La 5 iunie 2026, Curtea de Apel Bucureşti a înclinat balanţa în favoarea procurorului Radu-Mihăiţă Cazacu, admiţând apelul acestuia şi respingând demersul jurnalistului Cătălin Tache.

„Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul pârât Tache Cătălin. Admite apelul formulat de apelantul reclamant Cazacu Radu Mihăită. Schimbă în parte sentinta civilă apelată în sensul că, Obligă în solidar pârâtii Double Click Net SRL şi Tache Cătălin să plătească reclamantului suma de 15.000 Euro, în echivalent lei la cursul BNR din ziua plătii, cu titlu de daune morale, cu dobânda legală aferentă de la data cererii de chemare în judecată. Obligă pârâtii Double Click Net SRL şi Tache Cătălin să înlăture articolele de presă vizate în actiunea reclamantului. Obligă pârâtii Double Click Net SRL şi Tache Cătălin să publice dispozitivul sentintei şi al prezentei decizii, în două ziare de largă circulatie, cu mentiunea doar a numelui reclamantului şi a celor doi pârâti, cu excluderea datelor cu caracter personal. Obligă pârâta Double Click Net SRL să publice pe site-ul WWW.national.ro dispozitivul sentintei şi al prezentei decizii, cu mentionarea doar a numelui reclamantului şi a celor doi pârâti, cu excluderea datelor cu caracter personal. Mentine în rest sentinta apelată.”

Decizia poate fi atacată

Prin această decizie, Curtea de Apel a extins răspunderea şi asupra societăţii care administrează publicaţia online, a majorat cuantumul daunelor morale de la 10.000 la 15.000 de euro şi a dispus eliminarea articolelor contestate.

Hotărârea nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termen de 30 de zile de la comunicare.