Zodii. Sursa foto: Arhiva EVZ Kepler a presupus că Regii Magi, fiind astrologi persani, zoroastrieni cu multă știință de carte, au calculat repetarea conjuncției generațiilor de la bun inceput. A doua maximă, cea din octombrie, i-a determinat sa porneasca imediat la drum in cautarea Celui a Cărui Naștere o vestea "steaua". Nu puteau să spună celor din jur de conjuncție, nimeni nu ar fi înțeles nimic, așa că au spus ”Steaua”. Au plecat, deci, din Babilon la inceputul lui octombrie si, dupa o călatorie de aproximativ o lună și jumatate, au sosit la Ierusalim. Reapariția "stelei", adică a conjuncției generațiilor pe cand magii tocmai plecasera de la Irod (Mt 2: 9-l0), ar fi fost cea din 4 decembrie, și, probabil că din locul de observație era la azimutul, (culminare, în astrologie) Betleemului: ”… și iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul!”
Ipoteza lui Kepler a făcut adepți nu numai printre astronomi, ci și printre teologi, care considerau ca anul 7 inaintea erei creștine este, de altfel, o data perfect verosimila pentru evenimentul Nașterii Domnului. Astfel, Hristos s-ar fi născut cândva intre anii 7-5 inaintea erei crestine. Acest lucru este confirmat și de greșeala lui Dionisie Exiguul, cel care a calculat data Nașterii lui Iisus în funcție de domniile împăraților romani și a stabilit-o la anul 753 de la fundarea Romei. Nu a luat în calcul că unul dintre ei, Tiberius, a domnit de două ori!
Dar cum spunea Sfântul Ioan Gura de Aur: "Așa a făcut Dumnezeu și cu magii; a vrut sa-i cheme prin aratarea unei stele, ca sa-i inalte cu mintea mai sus de propria lor gandire. Pentru ca, dupa ce i-a condus si i-a calauzit si dupa ce i-a adus langa iesle, nu le mai vorbește prin Stea, ci prin Înger. Asa au ajuns incetul cu incetul mai buni."
Recomandările noastre
