Întreaga lună octombrie a anului 1955 a fost consacrată prăznuirii canonizării primilor sfinţi români: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfinţii Ierarhi şi Mărturisitori Mitropoliţii Ilie Iorest şi Sava Brancovici, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Banatului, Cuvioşii Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi Oprea Miclăuş.
La acest eveniment au luat parte reprezentanţii a trei Biserici Ortodoxe naţionale (Bulgaria, Rusia, Grecia) şi ai Patriarhiei Ecumenice. Patriarhul Ecumenic de atunci, Athenagoras, a dorit să vină la Bucureşti, însă l-au împiedicat tragicele evenimente politice care au dezlănţuit, în septembrie 1955, furia turcilor asupra credincioşilor eleni, culminând cu devastarea unor biserici din Constantinopol. Patriarhia Ecumenică a fost reprezentată la primele canonizări de sfinţi români de doi importanţi mitropoliţi: Athenagoras al Thyatirelor şi Iacob al Maltei. Delegaţi de înalt nivel arhieresc au trimis la Bucureşti Bisericile Greacă şi Rusă, de peste Dunăre venind una condusă de Patriarhul Chiril al Bulgariei, care studiase la noi şi vorbea româneşte.
Marile manifestări bisericeşti din 1955 au culminat prin canonizarea liturgică a Sfântului Ierarh Calinic la Mânăstirea Cernica, duminică, 23 octombrie. Acesta a fost punctul de vârf al unei treceri în rândul sfinţilor care a durat patru zile consecutive: de vineri, 21 octombrie, până luni, 24 octombrie.
Cuprins între paginile 1137 şi 1172 ale revistei „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 11-12/1955, redactat de istoricul bisericesc preotul profesor Niculae Şerbănescu, reportajul canonizării Sfântului Ierarh Calinic se înfăţişează ca un fastuos praznic duhovnicesc. S-a aşteptat revenirea la Bucureşti, în zilele de 21 şi 22 octombrie 1955, a delegaţiilor plecate în vizite pe teritoriul nostru canonic, pentru ca acestea să poată ajunge la Cernica duminică, 23 octombrie.
Prima secvenţă a trecerii în rândul sfinţilor a fostului episcop al Râmnicului a coincis cu privegherea din seara zilei de vineri, 21 octombrie, slujită de mitropolitul în retragere Efrem Enăcescu, de episcopul Dunării de Jos, Chesarie Păunescu, şi de alţi ierarhi. Au urmat Liturghia şi parastasul de sâmbătă, ultimul parastas pentru sfânt, slujit de un sobor avându-i în frunte pe proin-mitropoliţii Efrem Enăcescu şi Tit Simedrea. Apoi s-a sfinţit racla, după care a avut loc dezgroparea osemintelor de către un grup de clerici.
Recomandările noastre
