Primăria Cernăuți a oprit accesul românilor la Capela Mitropoliților Bucovinei. Biserică cu lacăte, supravegheată de organele de forță

Primăria Cernăuți a oprit accesul românilor la Capela Mitropoliților Bucovinei. Biserică cu lacăte, supravegheată de organele de forță Români rămași fără biserică. Sursa foto: BucPress

Scandal declanșat de Primăria Cernăuți. Duminică, slujba de la Capela Mitropoliților Bucovinei din Cimitirul Istoric din Cernăuți a fost oficiată sub cerul liber, sub supravegherea polițiștilor. Autoritățile au pus lacăte la ușa și ferestrele bisericii. Enoriașii și parohul Cristofor Galbur nu mai pot intra în sfântul lăcaș, după ce instanța de judecată i-a somat să predea biserica autorităților.

Serviciul divin sub ușa bisericii / Sursa foto: BucPress

Capela istorică a românilor a fost închisă și acaparată

Oamenii sunt neputincioși și neapărați de statul care prin legi garantează toate drepturile minorităților naționale. Au fost alungați din bisericuța construită de Mitropolia Bucovinei, în secolul al XIX-lea, întreținută din banii românilor. În anii 1990, Capela Mitropoliților Bucovinei era într-o stare avansată de degradare. A fost restaurată și amenajată de comunitatea românilor, sprijinită de Consulatul României din Cernăuți. Liderii societății civile din Cernăuți sunt îngrijorați că prin aceeași metodă toate bisericile ortodoxe, dar și terenurile, le pot fi acaparate.

Patrimoniul bisericesc întreținut din banii românilor, preluat brutal de autoritățile din Cernăuți

Scandalul a început în mai 2023 și i-a prins pe românii băștinași, în condițiile războiului ruso-ucrainean și transformărilor din cadrul Bisericii Ortodoxe a statului vecin. Capela se afla în subordinea Bisericii „Sf. Nicolae”, care se supunea canonic Patriarhiei Ruse. Fără nicio explicație, Consiliul Orășenesc Cernăuți a decis transferul istoricei Capele a Mitropoliților Bucovinei din subordinea administrativă a Catedralei „Sf. Nicolae” în cea a unei întreprinderi municipale.

Enoriași care nu mai pot intra în Capela Mitropoliților Bucovinei

Românii din cele 130 de parohii din Nordul Bucovinei, Maramureșul Istoric, Sudul Basarabiei, Hotin și Herța (din actualul stat ucrainean) nu s-au grăbit să-și anunțe intenția de a deveni parte a Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei. Românii așteaptă o perioadă propice de a reveni sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române.

Acest fapt nu este agreat de autoritățile ucrainene, care au purces la acțiuni de acaparare a sfintelor lăcașuri, subordonate canonic Patriarhiei de la Moscova. Mai mult, Parlamentul Ucrainei a votat, recent, interzicerea activității Bisericii Ortodoxe Ruse în Ucraina (inclusiv sub denumirea Biserica Ortodoxă Ucraineană, Patriarhia Moscovei). Oamenii simpli, convinși de cler, susțin că, de fapt, la această etapă, ar fi independenți de orice influență străină. Primăria Cernăuți a decis preluarea  bisericii, înainte de vreo decizie legislativă.

Primăria Cernăuți a preluat istorica biserică română pe cale judiciară

La inițiativa primarului Cernăuțiului, Roman Kliciuk, a fost creată o comisie care să preia controlul asupra Capelei Mitropoliților Bucovinei. În iunie 2023, enoriașii n-au permis reprezentanților administrației orașului să preia controlul asupra bisericii respective. Ulterior, Primăria Cernăuți a acționat în judecată parohia care a refuzat să predea capela. Oamenii au insistat pe lângă autorități cu argumente istorice, dar și de ordin financiar, de a fi lăsați în pace să beneficieze, în continuare, de slujbe în limba română, în sfântul lăcaș, restaurat și întreținut  chiar de ei. Fără discuții privind canonicitatea.

Instanța a examinat cazul și, în iulie 2024 a lăsat în vigoare decizia Primăriei Cernăuți de a prelua Capela Mitropoliților Bucovineni. Pe 23 august curent, lacătul bisericuței a fost înlăturat, instalat cel al noilor stăpâni și sechestrată. Procedura juridică nu le-a fost explicată oamenilor. Comunitatea românilor ortodocși nu a crezut nicio clipă că va suporta asemenea acțiuni abuzive din partea autorităților ucrainene.

Oamenii se manifestă în mod pașnic, sunt plătitori de impozite în Ucraina și nu încalcă legile. Au sperat, până în ultimul moment, că Primăria Cernăuți nu-i va fugări de acolo. Că nu vor suporta pagube morale și materiale în proporții deosebit de mari din partea aleșilor pe care-i votează. De fapt, este un patrimoniu în care au investit românii, mai bine de un veac și jumătate.

Parohul Cristofor Gabor: „Nu ne putem împăca cu ideea preluării acestei capele!”

„Este o biserică ortodoxă, unde se slujește în limba română, se trăiește în limba română și lumea se bucură în limba română. Avem o grea încercare. Cuvântul lui Dumnezeu în limba română răsună în această bisericuță, din anul 1990. De atunci, până în 2007, aici regretatul părinte Mihail Ivasiuc a propovăduit. Ulterior, eu am ascultarea de a sluji în capela strămoșească, în duminici și de sărbători.

Nu ne putem împăca cu ideea preluării acestei capele! Nu ne-a explicat nimeni cauza deciziei respective. Noi vrem să împărtășim în continuare credința ortodoxă, în acest sfânt locaș”, a mărturisit Cristofor Gabor, parohul Capelei Mitropoliților Bucovinei cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”, pentru BucPress.

Comunitatea românilor a depus un memoriu primarului Roman Kliciuk, inițiatorul Dispoziției din 16 mai 2023 privind crearea unei comisii pentru preluarea Criptei Mitropoliților Bucovinei, de către Rezervația Istorică și Culturală a cimitirului de pe strada Zelena, din Cernăuți, în calitate de titular de bilanț. Oamenii l-au rugat să-i informeze în privința destinației de mai departe a acestui obiectiv de mare importanță istorică și spirituală pentru români. Nu au primit niciun răspuns.

Dragoș Olaru, cercetător: „Este cea mai scumpă bisericuță pentru noi, românii din Cernăuți”

„Este cea mai scumpă bisericuță pentru noi, românii din Cernăuți. În anii 1973-1974, am găsit Capela Mitropoliților Bucovinei cu ușile sparte, cu candelabrele rupte, cu tencuiala scoasă până la cărămidă. Groapa unde erau înmormântați episcopii și mitropoliții Bucovinei era plină de sicrie răsturnate, de oseminte aruncate în neorânduială și cu multă, tare multă murdărie. Asupra bisericuței se lăsase întunericul, în perioada URSS. Din anul 1990, avem lumină aici. După punerea lacătului, nu vom mai avea unde să ne adunăm, pentru a ne împărtăși durerile și bucuriile”, a menționat Dragoș Olaru, cercetător și arhivar, pe o rețea de socializare.

Primarul orașului Cernăuți a declarat că, potrivit legislației (sau regulamentelor) în vigoare, nu e permis ca în cimitire, în paraclise, să se facă slujbe sau să fie folosite ca parohii, precizează Dragoș Olaru.

Motivul neoficial, declarat în șoaptă, de primarul Roman Kliciuk

„Din acest considerent, ar fi decis autoritățile orașului ca a noastră Capelă a Mitropoliților Bucovinei să fie închisă și trecută sub administrarea cimitirului. Nu este adevărat! Sunt foarte multe cazuri în Ucraina, când multe paraclise sunt folosite ca parohii și în incintele respective se oficiază sistematic slujbe religioase. Câteva exemple: Capela-cavou a familiei Konovaleț din cimitirul din localitatea Vasilianî, orașul Dublianî (Biserica „Adormirii Maicii Domnului”); Capela din Cimitirul din Berșad, din regiunea Vinița (unde sunt înmormântați sute de evrei); mormântul primarului Stepan Sokolski din necropola din Lukianovsk; Capela „Sf. Nicolae” din Cimitirul satului Hrebinți, construită deasupra mormântului arhitectorului Victor Siciutov etc.”, a mai spus Dragoș Olaru. Domnia sa a reconstituit istoria Capelei Mitropoliților Bucovinei.

Elena Vântu-Tărâțeanu, muzeograf: „De la cine am luat această capelă, ca s-o predăm?”

„Câtă dragoste s-a depus aici! Câte eforturi, pentru a restaura  bisericuța, a o reactiva! De la cine am luat această capelă, ca s-o predăm? Ne adunăm aici, lângă mormântul lui Aron Pumnul, care este în preajmă. Toate slujbele se desfășoară lângă personalitățile noastre mari, care au făcut istorie. Să nu avem acum un cuvânt de spus în apărarea capelei noastre?

Lăsați-ne în pace biserica! Părintele nostru nu are nicio vină. Am pus cu toții multă dragoste aici. Noi am reparat capela, noi am făcut drumul spre ea, noi am amenajat aleea. Noi, românii, ne-am ocupat de realizarea picturii costisitoare. Pictorii noștri și-au pus inimile acolo.  Noi am pus la loc toate osemintele, moaștele mitropoliților”, a declarat Elena Vântu-Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu” din Cernăuți, pentru BucPress.

Autoritățile din Kiev se opun deciziei BOR de a încuraja refacerea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina

Reamintim că, pe 29 februarie 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a decis să sprijine înființarea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina, în subordinea Patriarhiei Române, de care conaționalii noștri din teritoriile istorice au fost desprinși forțat, în 1944, în urma Pactului „Molotov-Ribbentrop”.

BOR a hotărât „binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.

Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință (SSUPELC) din Kiev și-a exprimat, recent, opinia pe marginea acestei decizii. Este instituția responsabilă de înregistrarea și oficializarea de instituții de cult religios pe teritoriul Ucrainei.

Parohiile românilor nu pot beneficia de dreptul la autoguvernare în Ucraina

„Experți în domeniul dreptului bisericesc ortodox critică ideea creării unei structuri a Bisericii Ortodoxe Române pe teritoriul Ucrainei, ținând cont de principiul localismului, piatră de temelie a ecleziologiei ortodoxe.

În prezent, există aproximativ 130 de comunități religioase (parohii) ale minorității naționale românești, majoritatea dintre ele fiind parte a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP). Ele nu pot beneficia de autoguvernare și nu au un centru unic de luare a deciziilor.

Precum Biserica Ortodoxă Română are un vicariat ortodox ucrainean, ce cuprinde toate parohiile minorității ucrainene din România și este subordonat patriarhului Daniel, așa și Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei (OCU) ar trebui să cuprindă un vicariat românesc, subordonat direct Întâistătătorului OCU”, potrivit autorităților din Kiev.

Avocatul Antonie Popescu / Sursa foto: Arhiva EVZ

Avocatul Antonie Popescu: „Băștinașii au dreptul să decidă la care mitropolie să adere”

Ca reacție la această poziție, Antonie Popescu, cunoscut avocat în România, a declarat pentru EVZ, următoarele: „Comunitatea românească din Ucraina are altă istorie, dimensiune și afirmare decât altele. Acolo unde comunitatea nu este diasporă, ci băștinașă, are libertatea și dreptul fundamental de a-și alege mitropolia la care să adere.

În diaspora, firesc este vicariatul. Băștinașilor trebuie sa li se respecte toate drepturile specifice unei minorități naționale. Acolo trebuie sa existe organizarea lor străveche: Mitropolia Bucovinei. În cazul dacă nu vor să facă parte din Biserica Ortodoxă Română din Ucraina. Astfel, românii băștinași din raioane precum Cernăuți, Ismail sau Reni au dreptul să decidă dacă aderă la Mitropolia Bucovinei sau la Mitropolia Basarabiei reactivate”.

Avocatul Antonie Popescu consideră că aceste probleme se vor rezolva minuțios, la sfârșitul războiului, în cadrul unor negocieri pentru o pace durabilă.