În condițiile războiului ruso-ucrainean, dar și până atunci, majoritatea românilor ortodocși din teritoriile istorice (ale Ucrainei actuale) mereu și-au dorit apartenența la Biserica Ortodoxă Română (BOR). Însă Ucraina nu vrea ca BOR să înființeze Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, pentru etnicii români, titrează Agenția de Știri din Cernăuți „BucPress”.

Concluzia survine în contextul în care Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință din Kiev și-a expus poziția în legătură cu decizia istorică a BOR, din 29 februarie 2024. Sfântul Sinod al BOR a decis atunci să sprijine înființarea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina, în subordinea Patriarhiei Române, de care conaționalii noștri din teritoriile istorice au fost desprinși forțat, în 1944, în urma Pactului „Molotov-Ribbentrop”.

BucPress: Ucraina nu vrea ca BOR să înființeze Biserica Ortodoxă Română din Ucraina

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis „binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.

Reacții la hotărârea BOR  din partea autorităților ucrainene nu au urmat, până la un recent demers al jurnaliștilor de la podul.ro, prin care au solicitat punctul de vedere al autorității în cauză, pe marginea chestiunii în cauză.

 Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință (SSUPELC) din Kiev a emis o scrisoare de răspuns în limba ucraineană, ulterior, tradusă de angajații canalului nominalizat. De notat că SSUPELC este instituția responsabilă de înregistrarea și oficializarea de instituții de cult religios pe teritoriul Ucrainei.

130 de parohii românești, obligate să facă parte din Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei

„Experți în domeniul dreptului bisericesc ortodox critică ideea creării unei structuri a Bisericii Ortodoxe Române pe teritoriul Ucrainei, ținând cont de principiul localismului, piatră de temelie a ecleziologiei ortodoxe.

În prezent, există aproximativ 130 de comunități religioase (parohii) ale minorității naționale românești, majoritatea dintre ele fiind parte a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP). Ele nu pot beneficia de autoguvernare și nu au un centru unic de luare a deciziilor.

Precum Biserica Ortodoxă Română are un vicariat ortodox ucrainean, ce cuprinde toate parohiile minorității ucrainene din România și este subordonat patriarhului Daniel, așa și Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei (OCU) ar trebui să cuprindă un vicariat românesc, subordonat direct Întâistătătorului OCU”, potrivit autorităților din Kiev.

Inițiativa BOR de a încuraja refacerea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, respinsă de autoritățile din Kiev

„În respectiva structură, reprezentanților minorității naționale române li se va garanta deplina libertate în privința autoguvernării și respectul necondiționat pentru tradițiile lor liturgice, lingvistice și de ritual”, se arată în scrisoarea de răspuns, pentru podul.ro, semnată de Victor Voinalovici, prim responsabil al Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință din Kiev.

Pentru reglementarea relațiilor ucraineano-române în domeniul religios, responsabilii din Kiev susțin că desfășoară consultări cu structuri guvernamentale românești, cu comunități ortodoxe din Ucraina, cu OCU, la care participă „reprezentanți ai minorității naționale românești”.