În ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 21 februarie 2019, s-a decis că, după ce Patriarhia Ecumenică a acordat Tomosul de autocefalie ierarhilor, clericilor și credincioșilor din Ukraina care se aflau în schismă cu Biserica Ortodoxă Rusă și cu întreaga Ortodoxie, este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română.
În urma acestei hotărâri, avocatul Antonie Popescu i-a trimis o scrisoare Prea Fericitului Patriarh Daniel.
EVZ: I-aţi trimis o scrisoare PF Patriarh Daniel despre situaţia bisericii ortodoxe române din Bucovina aflată în actualele graniţe ale Ucrainei. Care a fost motivul?
Antonie Popescu: Am adresat Patriarhiei o scrisoare în virtutea importanței momentului actual și a eforturilor politice și bisericesti ale Kievului de creare a unei Biserici Autocefale a Ukrainei și în contextul frământarilor din partea de est a acestei țări, dar și al unor îngrijorări venite din Nordul Bucovinei. Este arhicunoscut că dupa ocupația URSS, Mitropolia Bucovinei, cu sediul la Cernăuți (în Palatul Mitropolitan care găzduieste azi Universitatea Iurii Fedkovici, de limbă ucraineană) a fost retrasă în refugiu la Suceava, împreună cu Facultatea de Teologie, celebră în lumea ortodoxă, ea fiind și locul unde, de pildă, și-a dat doctoratul Părintele Stăniloae.
Ulterior, în 1948, sub presiunea autorităților, Facultatea este adusă la București, activitatea Mitropoliei Bucovinei este de facto suprimată, având o soartă similară cu a Mitropoliei Basarabiei. NU a fost desființată, dar nu a mai putut activa, numele său fiind preluat de Mitropolia de la Iași, care se va numi de atunci și pâna astăzi a Moldovei și Bucovinei.
EVZ: Aţi primit vreun răspuns de la BOR?
Antonie Popescu: Am făcut un astfel de demers, nu ca să primesc un răspuns, ci ca să aduc la cunoștința întâistătătorilor Bisericii noastre ceea ce am vazut sau constatat nemijlocit, în trecut, ca responsabil guvernamental pentru relația cu românii de pretutindeni, predilect din Basarabia și Bucovina, sau, recent, ca avocat implicat în mai multe acțiuni interne sau externe pentru protecția drepturilor omului. De altfel, în comunicatul Sf. Sinod sunt atinse majoritatea problemelor care îșii așteaptă adecvata rezolvare acum și în viitor și mă astept la o largă consultare, exprimare și contributie, ”de la vlădică pân’ la opincă”!
De aceea cred că, după o îndelungă consfătuire și chibzuire, Bucureștiul oficial și cel bisericesc, prin Patriarhie, Sf Sinod și Mitropolia Moldovei care se numește și a Bucovinei, să intre în dialog cu Kievul și, bineînțeles, și în prealabil cu reprezentanții autentici ai românilor din Regiunea Cernăuți și din celelalte zone unde trăiesc români, autohtoni, aproape sau departe în diaspora, pentru a găsi calea cea bună și dreaptă în sprijinirea conaționalilor și coreligionarilor!
EVZ: Ce doriţi, în fond, dumneavoastră de la BOR?
Firesc ar fi ca dispărând URSS, reinstaurându-se, după o lungă prigoană, libertatea religioasă în acest spațiu, atunci când se va putea și Sf Sinod al Bisericii noastre va hotărî, ca și românii aflători astăzi în cuprnsul Ukrainei să poata fi din nou în biserica și eparhia strămoșilor, în acord cu canoanele și cu reglementările naționale și europene.
Antonie Popescu: Așteptăm o reacție adecvată, la înălțimea și unicitatea momentului actual și din partea reprezentanților statului, și de la București, și de la Chișinău și de la Kiev, și din partea vocilor autorizate ale Bisericilor implicate.
Antonie Popescu este avocat in Baroul Bucuresti. A fost: consilier guvernamental pentru relatia cu romanii de pretutindeni intre 1998-2002; unul din fondatorii Departamentului de resort al Guvernului si ai Centrului Eudoxiu Hurmuzachi; coordonatorul programelor guvernamentale Scoala Romaneasca, Biserica Romanilor in beneficiul romanilor din Ukraina; vicepresedinte al Comisiei Mixte Romano-Ucrainene de colaborare in problemele minoritatilor nationale constituite in baza Tratatului dintre Romania si Ukraina.
Scrisoarea către PF Daniel
Catre
Patriarhia Romana
PF DANIEL
Patriarhul Romaniei
Prea Fericirea Voastra,
Desi se astepta la o cerere maximala din partea Bucurestiului, in sensul reactivarii Mitropoliei Bucovinei, surprinsa de cele publicate in presa si atribuite Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, de la Kiev, o voce bisericeasca (chiar surprinsa, spun sursele) spune ca Biserica Autocefala accepta "conditiile" BOR privind infiintarea unui VICARIAT - asa cum remarca, la cateva zile, si Radio Chisinau.
Pentru ca au fost trase mai multe semnale de alarma in precedent, aducem in atentie ca riscul urmator ar fi ca, in aceste framantari politico-militare din Ukraina, autoritatile de stat si bisericesti sa se implice hiperactiv in formarea acestui "vicariat" si sa incepa sa rupa de sub jurisdictia actuala o serie de parohii sau franturi din parohii, spunand ca trebuie sa raspunda in acest fel "conditiilor" Bucurestiului !
Aceasta hiperactivitate a autoritatilor bisericesti autocefale si de stat a starnit ingrijorare in Parohiile romanesti.
Imprejurarea ca acestea se gasesc astazi sub ascultarea si in componenta Mitropoliei (denumite tot a) Bucovinei dependente de Patriarhia Moscovei nu era decat o etapa intermediara in refacerea spatiului canonic, pe care romanii din zona si-au dorit-o mereu dar la care insa Romania nu a contribuit asa cum erau asteptarile in zona.
Se fac deseori referiri malitioase ca neaderarea parohiilor romanesti la jurisdictia Autocefaliei Ucrainene ar fi o orientare (politica) prorusa a romanilor din zona! Singurul raspuns telegrafic la aceasta nefondata acuza pentaram exlezial ar fi cel istoric: "nu vrem sa schimbam jugul de lemn cu unul de fier ...!"
Trebuie subliniat si faptul ca nu numai Patriarhia Rusa are o Mitropolie a Bucovinei si Cernautilor in zona, ci si Biserica Autocefala a Ukrainei are o Mitropolie a Bucovinei, initiative ale de PS Filaret si PS Danila.
Singuri, romanii desi sunt cea mai mare minoritate (neremarcandu-se vreo majoritate) din regiune...NU mai pot avea o Mitropolie a Bucovinei (desi e singura Mitropolie canonica si a fost doar retrasa in refugiu in 1948 si niciodata desfiintata, activitatea ei fiind doar sugrumata de sovietici) pentru ca, spun surse bisericesti ucrainene, nici Bucurestiul nu ar vrea mai mult decat un Vicariat !
In aceste conditii, pe fondul framantarilor si al luptelor intestine, se vor gasi si romani care sa spuna ca inteleg ca Bucurestiul nu ii poate ajuta (in caz ca se doreste) dar atunci (se) roaga sa nu-i incurce in a-si negocia o situatie mai favorabila si o soarta mai buna !
De aceea cred ca, dupa o indelunga consfatuire si chibzuire, Bucurestiul oficial si cel bisericesc, prin Patriarhie, Sf Sinod si Mitropolia Moldovei care se numeste si a Bucovinei, sa intre intr-un dialog cu Kievul si, bineinteles, si in prealabil cu reprezentantii autentici ai romanilor din Regiunea Cernauti, pentru a gasi calea cea buna si dreapta in sprijinirea conationalilor si coreligionarilor!
In asteptarea unei replici din partea vocilor autorizate ale Bisericii,
Cu aleasa consideratie,
Av. Antonie Popescu
Bucuresti, 4 Martie 2019