Social
Prima zi de concediu medical fără plată, în vigoare de la 1 februarie. Toate schimbările care îi așteaptă pe angajați
Concediu medical. Sursa Foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
De la 1 februarie 2026, concediul medical intră sub un nou regim juridic, cu efecte directe asupra veniturilor salariaților. Prima zi de incapacitate temporară de muncă nu mai este acoperită financiar, iar această modificare marchează una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în materia protecției sociale. Noile reguli sunt rezultatul unor acte normative adoptate succesiv, care redesenează responsabilitățile între angajat, angajator și sistemul public de sănătate.
Prima zi de concediu medical fără plată, în vigoare de la 1 februarie
Schimbarea esențială este introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025, care modifică regimul de suportare a indemnizațiilor medicale. Actul normativ prevede reducerea cu o zi a perioadei de concediu medical suportate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Măsura se aplică certificatelor medicale eliberate în intervalul 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.
Consecința practică este că, pentru majoritatea concediilor medicale obișnuite, prima zi nu mai este plătită nici de angajator, nici din fondurile publice. Ziua este recunoscută ca zi de concediu medical, însă indemnizația aferentă nu mai este acordată. Din punct de vedere financiar, salariatul suportă integral pierderea acestei zile.
Deși nu este remunerată, prima zi de concediu medical își păstrează natura juridică. Potrivit regulilor generale din Codul muncii și din legislația specială privind concediile medicale, contractul individual de muncă se suspendă pe durata concediului medical, inclusiv pentru această primă zi.
Astfel, ziua respectivă nu poate fi tratată ca o zi de concediu fără plată și nici ca o absență nemotivată. Suspendarea contractului se operează în evidențele oficiale exact ca în cazul oricărei alte zile de concediu medical, singura diferență fiind lipsa indemnizației.
Indemnizații diferențiate în funcție de durata concediului
Pe lângă eliminarea plății pentru prima zi, anul 2025 a adus o altă modificare importantă, prin Legea nr. 141/2025. Aceasta a schimbat modul de calcul al indemnizațiilor pentru concediile medicale cauzate de boli obișnuite.
Legea a renunțat la procentul unic aplicat anterior și a introdus un sistem gradual, în care nivelul indemnizației depinde de durata concediului medical. Pentru episoadele scurte de boală se aplică un procent mai mic din baza de calcul, iar pentru concediile mai lungi procentul crește progresiv. Scopul declarat al legii este de a corela protecția financiară cu gravitatea și durata incapacității de muncă.
Medici. Sursa foto: Freepik
Tipurile de concedii medicale reglementate distinct
Regimul concediilor medicale este stabilit, în principal, prin Ordonanța de urgență nr. 158/2005, actul normativ-cadru care reglementează concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Pe lângă concediul pentru boală obișnuită, legislația prevede concedii medicale pentru accidente în afara muncii, accidente de muncă și boli profesionale, sarcină și lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, carantină sau afecțiuni grave.
Pentru majoritatea acestor concedii, acordarea indemnizației este condiționată de realizarea unui stagiu minim de cotizare, de regulă de șase luni în ultimele 12 luni. Legea prevede însă și perioade asimilate stagiului de cotizare, care sunt luate în calcul chiar dacă salariatul nu a desfășurat activitate efectivă.
Legislația menține o serie de excepții importante. Concediile medicale acordate pentru accidente de muncă, boli profesionale, urgențe medico-chirurgicale, carantină, boli infectocontagioase sau afecțiuni grave precum tuberculoza ori neoplaziile nu sunt condiționate de îndeplinirea stagiului minim de cotizare.
În cazul accidentelor de muncă și al bolilor profesionale, indemnizația este stabilită, de regulă, la un nivel mai ridicat, raportat la media veniturilor brute realizate anterior, tocmai pentru a reflecta caracterul involuntar și grav al acestor situații.
Impactul asupra angajatorilor și nevoia de actualizare a regulilor interne
Legea nu interzice angajatorilor să acopere voluntar prima zi de concediu medical neplătită. Totuși, în lipsa unei reglementări exprese, o astfel de plată poate fi încadrată fiscal ca beneficiu salarial. Aceasta atrage obligația de a calcula impozit și contribuții sociale, precum și posibile discuții privind deductibilitatea cheltuielii.
În practică, decizia de a plăti prima zi ține de politica internă a fiecărei companii și de modul în care aceasta este formalizată în documentele interne.
Chiar și în noul context, angajatorii rămân obligați să achite indemnizațiile de concediu medical pentru zilele plătite, urmând să recupereze sumele de la stat. Procedura de decontare continuă să fie una care afectează fluxul de numerar, mai ales pentru companiile mici și mijlocii.
În același timp, regulamentele interne și politicile de personal trebuie revizuite pentru a reflecta noile dispoziții legale. Informarea corectă a angajaților devine esențială, pentru a preveni neînțelegeri și tensiuni generate de aplicarea unei reguli care are impact direct asupra veniturilor lunare.
