Înaintea summitului SUA-Rusia, programat la 16 iunie, americanii au mutat în forţă şi au anunţat că nu vor readera la tratatul „Cer deschis”, decizie motivată de faptul că Rusia ar fi încălcat condiţiile acestuia.
Prima palmă dată Rusiei de Joe Biden înainte de summitul de la Geneva. Tratatul „Cer deschis” de dezarmare autorizează o supraveghere aeriană paşnică a ţărilor semnatare. Aşa cum se ştie, SUA s-au retras din acest tratat anul trecut, în timpul administraţiei Trump.
La acea vremea, oficialii de la Moscova au aşteptat alegerile prezidenţiale din Statele Unite şi au sperat că noul preşedinte va avea altă abordare. Totuşi, Joe Biden nu a schimbat decizia luată de Donald Trump.
În acest context, Rusia a demarat demersurile pentru a renunţa la acest tratat. Totodată, administraţia de la Kremlin a respins acuzaţiile lansate de la Washington, care consideră că ruşii au încălcat condiţiile tratatului.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat vineri că tratatul „Cer deschis” îşi va pierde mult din utilitate fără participarea Rusiei şi a SUA. Această înţelegere a fost încheiată în 1992 şi intrat în vigoare în 2002.
Datorită ei, cele 34 de state participante au putut efectua un anumit număr de zboruri de observare neînarmate deasupra teritoriilor. Acordul a fost considerat o dovadă de încredere între membrii NATO şi Rusia.
Prima palmă dată Rusiei de Joe Biden înainte de summitul de la Geneva
Dacă deciziile celor două puteri mondiale vor rămâne neschimbate, între SUA şi Rusia va mai fi valabil un singur tratat important despre controlul armelor. Este vorba despre acordul de dezarmare nucleară Noul START.
De altfel, au fost probleme şi cu prelungirea acestui acord care limitează arsenalele nucleare ale ambelor ţări la 800 de sisteme de livrare şi 1.550 de focoase nucleare operaţionale pentru fiecare stat. Joe Biden şi Vladimir Putin l-au prelungit în februarie, când mai era puţin timp până la expirarea acestuia.
Revenind la tratatul „Cer deschis”, trebuie spus că odată cu ieşirea SUA, Rusia ar putea interzice zborurile pentru celelalte state membre care mențin acordul. În 1992, după prăbușirea Uniunii Sovietice, înţelegerea a fost negociată de președintele George H.W. Bush și secretarul său de stat, James Baker.
De-a lungul anilor, documentul a fost semnat de 35 de țări, inclusiv de România. Pe listă au mai fost Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda şi Franţa.
Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria au fost celelalte.