Cea mai mare parte a veniturilor românilor este sacrificată pe facturile pentru utilităţi. Scumpirea gazelor este cea mai recentă lovitură pe care o primeşte bugetul fiecărui consumator. Nu şi ultima. În fiecare iarnă, costul încălzirii se transformă într- un factor de stres pentru majoritatea locuitorilor din mediul urban, fie că ei depind de sistemul de termoficare sau de alimentarea cu gaze naturale. Mereu a fost aşa.

Eliminarea, la 1 ianuarie anul trecut, a subvenţionării de către guvern a preţului gigacaloriei a produs cea mai puternică undă de şoc în buzunarele consumatorilor, facturile crescând atunci cu 30%-40%. Tarifele la energia termică sunt calculate de fiecare regie de termoficare, în funcţie de numărul de consumatori şi de costurile de producţie şi livrare.

Gigapreţuri pentru gigacalorie

În prezent, peste 1,6 milioane de locuinţe sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare. Consiliul local din fiecare oraş decide dacă subvenţionează sau nu preţul gigacaloriei, limita maximă permisă fiind de 10%. Din această cauză, locuitorii din Suceava, Zalău, Botoşani, Buzău, Giurgiu, Braşov, Focşani, Iaşi, Târgovişte, Bacău, Brăila, Timişoara, Piteşti şi Reşiţa au plătit facturi mai mari la încălzire iarna trecută decât cei din Arad, Oneşti, Paşcani, Râmnicu-Vâlcea şi Oradea.

În această iarnă, situaţia s-a îmbunătăţit în unele localităţi în care subvenţiile au fost mai mari. Gigacaloria s-a ieftinit la Suceava (155 de lei, în loc de 213,62 de lei) şi Oradea (107,7 lei faţă de 115,44 de lei). La Boto- şani, preţul gigacaloriei a rămas neschimbat (187 de lei) şi s-a majorat la Arad (242 de lei, de la 131 de lei), Iaşi (175 de lei, faţă de 135,30 de lei), Timişoara (162,62 de lei, faţă de 149,29 de lei), Galaţi (125 de lei, de la 120) şi Constanţa (119 lei, de la 107 lei).

În Capitală, gigacaloria costă 119 lei, preţ subvenţionat de primărie. În noiembrie, compania Electrocentrale a cerut Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) majorarea tarifului cu 15% de la 1 ianuarie. După ce gazele s-au scumpit cu 8,5%, reprezentanţii societăţii au mai adăugat trei procente la majorarea solicitată, provocând reacţia dură a conducerii Primăriei Capitalei, care consideră nejustificată scumpirea gigacaloriei.

Promisiunile guvernului

Compania E.On solicitase o creştere cu 10% a tarifelor la gaze, anticipând o scumpire cu 30% pe durata acestui an, ca urmare a scumpirii importurilor.

La finele anului trecut, Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor, a dat asigură ri că preţul gazelor naturale nu va avea o creştere de două cifre la 1 ianuarie 2008, iar majorarea medie pentru întregul an la gaze şi electricitate va fi sub nivelul inflaţiei, estimată la 3,8%, plus/minus un punct procentual - mai degrabă plus, ţinând cont de evoluţia recentă a economiei româneşti.

În privinţa energiei electrice, ANRE a anunţat că preţul nu va fi majorat, datorită intrării în funcţiune a Reactorului 2 de la Cernavodă, care a suplimentat cantitatea de energie.

Până acum, Executivul s-a ţinut de cuvânt, amânând scumpirea gazelor şi aplicând o ajustare sub 10%. Partea a doua a promisiunii este însă greu de respectat, pentru că inflaţia va fi, cu certitudine, mai mare decât cea estimată cu optimism la sfârşitul anului trecut şi fiindcă Gazprom îşi vinde mai scump marfa.

Rămâne de văzut cum vor determina autorităţile gradul de suportabilitate a populaţiei, ţinând cont că românii votează de două ori în 2008, iar pentru guvernanţi nu e deloc avantajos ca aceştia să se prezinte nervoşi la urne. Atâţia câţi se vor mai prezenta.

Viitorul sună scump

Aproximativ 850.000 de familii şi persoane singure vor primi ajutor suplimentar pentru a supravieţui impactului noului preţ al gazelor. Oricât de bine sună această măsură, nimeni nar vrea să fie în situaţia de a primi ajutor de la stat. Pentru ceilalţi români care câştigă puţin peste nivelul salariului mediu rămân doar certitudinea unui buzunar mai gol şi speranţa şubredă a unei măriri de salariu, a găsirii unei slujbe mai bine plătite sau iluzia câştigului la loto.

Din păcate, veştile proaste nu întârzie niciodată. Şi nu se opresc aici. ANRE ia în calcul încă o posibilă scumpire a gazelor pentru a doua jumătate a anului. Pe viitor, aderarea la Uniunea Europeană ne va aduce numeroase avantaje, dar va trebui să ne împăcăm cu ideea că vom achita şi un preţ pentru asta: vom plăti mai mult pentru energie.

De la 1 ianuarie a intrat în vigoare condiţia impusă de Comisia Europeană privind separarea activităţilor de distribuţ ie şi furnizare în cadrul aceleiaşi companii, pentru stimularea concurenţei pe piaţă. Această separare va costa Electrica aproape 6 milioane de euro, iar cheltuielile se vor regăsi în preţul energiei.

Totodată, CE solicită alinierea preţului gazelor din producţ ia internă cu cel al gazelor de import. În 2006, preţul gazelor din producţia internă era de 350 dolari/1.000 de metri cubi şi ar putea sări de 450 de dolari. În medie, România importă din Rusia 40% din cantitatea necesară de gaze, iar Gazprom a anunţat deja o scumpire cu 17% a tarifelor la livrările pentru Europa, din cauza costurilor mai mari de producţie. Preţul impus de Gazprom va depăşi, astfel, 350 de dolari/1.000 de metri cubi.

Din 2013, Comisia Europeană ar putea elimina sistemul certificatelor de emisii cu efect de seră, astfel că agenţii economici care poluează mai mult, de pildă producătorii de energie, vor plăti pentru cât poluează. Prin urmare, energia va fi mai scumpă în viitor.

Sursele acestor scumpiri nu trebuie căutate însă doar pe plan extern, din moment ce România importă doar 40% din necesarul de gaze naturale şi exportă energie electrică pe piaţa regională. „Băieţii deştepţi“ care au virusat sistemul energetic umflă facturile prin comisioane grase, iar milioane de mici consumatori sunt buni de plată. Ca de fiecare dată.

NICI SCUMP, NICI IEFTIN

Topul tarifelor europene la gaze în 2007

> Potrivit Eurostat, România se situează pe locul 18 din 23 de state incluse în clasamentul preţului plătit la începutul anului trecut pe gazele naturale de către consumatorii casnici din UE.

> La începutul lui 2007, românii plăteau pentru gaze 7,6 euro/gigajoule (un gigajoule - 0,23 gigacalorii), la jumătate faţă de suedezi şi irlandezi şi puţin mai scump decât bulgarii.

> În clasamentul tarifelor la energie electrică percepute populaţiei, România se află pe locul 21 din 27 de ţări membre ale UE. Românii plăteau 0,085 euro pe kilowat/oră, dublu faţă de bulgari, dar la jumătate din preţul achitat de italieni.

> Raportul Eurostat nu include taxele din fiecare stat analizat.

ARŞI LA BUZUNAR

Teroarea facturilor la întreţinere

IARNĂ GREA. Pe fondul temperaturilor scăzute din această iarnă, cheltuielile la întreţinere s-au dublat în luna ianuarie, comparativ cu luna noiembrie a anului trecut.

În ianuarie, administratorii asociaţiilor de proprietari au reclamat că factura la întreţinere pentru luna decembrie a crescut, în medie, cu 200 de lei pe fiecare apartament. Cei mai afectaţi sunt pensionarii şi cei cu venituri mici.

În Capitală, întreţinerea la o garsonieră a costat aproximativ 400 de lei, faţă de 230 de lei în noiembrie. La un apartament de trei camere, factura a ajuns la 600 de lei, cu 240 de lei peste cea din noiembrie.

Costuri astronomice

RADET susţine că în decembrie 2007 s-a plătit doar cu 20% mai mult decât în aceeaşi lună din 2006, doar 11 procente provenind din scumpirea gigacaloriei.

Potrivit Radio România Actualităţi, în Braşov s-a ajuns până acolo încât consiliul local a interzis facturarea unui consum lunar mai mare de 1,26 gigacalorii pentru o garsonieră, 1,71 gigacalorii pentru apartamentele cu două camere şi 2,09-2,40 gigacalorii pentru apartamentele cu trei şi patru camere.

Consiliul a luat această hotărâre după ce în blocurile în care majoritatea locuinţelor sunt debranşate de la sistemul de termoficare costurile încălzirii stabilite de asociaţiile de proprietari şi de firmele de contorizare a repartitoarelor au devenit exagerate, de exemplu 1.100 de lei pentru o garsonieră.

„Gazarea“ consumatorilor

Centralele termice pe gaz se dovedesc în continuare o soluţie mai bună pentru cei care reuşesc să evadeze din reţelele de termoficare. Ei au avantajul că îşi pot stabili singuri consumul şi îşi pot anticipa costurile. Chiar şi aşa, abonaţii furnizorilor de gaze naturale încep să fie asfixiaţi de creşterea facturilor.

Tariful gazelor naturale a fost majorat cu 8,5% de la 1 februarie, astfel că abonaţii companiei Distrigaz Sud plătesc 989,55 de lei pentru 1.000 de metri cubi, iar cei de la E.On trebuie să achite 983,10 lei/1.000 de metri cubi.

Scumpirea a fost determinată şi de decizia Autorităţii Naţionale în domeniul Energiei (ANRE) de a mări cu 5% preţul gazelor naturale din producţia internă, de la 470 de lei/1.000 metri cubi la 495 de lei.

Scumpiri încrucişate

Noile tarife se vor regăsi în facturile pe care românii le vor plăti în martie pentru încălzirea cu gaze realizată din februarie. La un consum mediu lunar de 250 de metri cubi, necesar pentru încălzirea la 20 de grade Celsius a unui apartament de trei camere dotat cu centrală termică pe gaze, factura va totaliza minimum 248 de lei, fără alte costuri percepute de furnizor, în condiţiile în care până acum această factură nu depăşea 200 de lei.

Majorarea se va simţi mai rapid prin preţurile serviciilor şi produselor, în special a celor alimentare şi a încălzirii centrale. Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, a ieşit deja la rampă, avansând un procent de 20% pentru scumpirea alimentelor, motivând această creştere şi prin deprecierea leului.

REGRES Cheltuim mai mult pentru a cumpăra mai puţin

EFECT. Deprecierea leului, creşterea inflaţiei şi scumpirile în lanţ le lasă românilor mai puţini bani în buzunare.

Potrivit Institutului Na- ţional de Statistică, în luna decembrie 2007 câştigul salarial mediu nominal realizat a fost de 1.266 de lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 145 de lei. Deşi substanţ ială, creşterea a fost doar una temporară, ea datorându- se în principal acordării primelor de Crăciun.

Dar Sărbătorile s-au dus, românii au realizat noi recorduri la consum, iar revenirea la un câştig mediu net de 1.121 de lei este foarte probabilă după trecerea mirajului primelor. Din acest venit statistic, cea mai mare parte a banilor se duce pe achitarea facturilor la energie termică şi electrică.

Trai mai greu

Scăderea puterii de cumpă- rare a românilor nu s-a produs după valul de scumpiri şi după prăbuşirea cursului leului de la începutul acestui an, ci încă din 2007, după cum relevă studiul Purchasing Power Europe, publicat la sfârşitul anului trecut de GFK Germania. Datele GFK, citate de revista „Capital“, arată că ţara noastră a pierdut două poziţii în clasamentul nivelului de bună stare a europenilor, situându- se acum pe locul 32.

Cu o putere de cumpărare cifrată la 3.036 de euro anual pe cap de locuitor, România este devansată de Ungaria - locul 24, cu 5.482 de euro pe cap de locuitor. Pe locul 33, imediat în urma României, se află Bulgaria, cu 3.036 de euro anual pe cap de locuitor, ţara vecină menţinându-se însă pe poziţie.

Din studiul amintit rezultă că bugetul anual pentru cheltuieli de care dispun românii este de patru ori mai mic decât media europeană, stabilită la 11.998 de euro.