Evenimentul Zilei > Actualitate > Pretenţii de criză: leafă de 800 de euro după absolvire
Pretenţii de criză: leafă de 800 de euro după absolvire

Pretenţii de criză: leafă de 800 de euro după absolvire

Peste jumătate dintre studenţii români sunt îngrijoraţi în privinţa jobului, dar nu acceptă salarii mai mici de 800 de euro pe lună. Primele efecte ale crizei economice - tăierile de lefuri, blocajul de pe piaţa muncii şi creşterea şomajului - nu par să-i sperie foarte tare pe viitorii absolvenţi de studii superioare, care rămân fermi pe poziţii la capitolul "pretenţii salariale".

Spre exemplu, tinerii şcoliţi în domeniul afacerilor şi viitorii ingineri visează să le intre în conturi cel puţin cinci salarii minime pe economie, adică peste 3.200 de lei (800 de euro), pe lună. Şi asta, la primul job pe care-l vor obţine după absolvire. Sunt îngrijoraţi însă în privinţa viitorului lor în câmpul muncii, apreciază într-o bună măsură stabilitatea viitorului job şi sunt pregătiţi să aplice şi de peste 30 de ori pentru a găsi un loc de muncă. Aşa arată Baromentrul Absolvenţilor 2010 realizat de Institutul de cercetare "trendence", din Germania.

La sondajul din acest an, aflat la a treia ediţie, au participat 220.000 studenţi din 24 de ţări, peste 6.000 dintre tineri studiind la mai multe universităţi din România.

Cu 200 de euro mai puţin decât anul trecut

"Sunt o serie de schimbări interesante în comparaţie cu opiniile contabilizate la ediţia din 2009. De exemplu, studenţii români au aşteptări mai mici în ceea ce priveşte salariile, în comparaţie cu anul trecut. În plus, sunt mult mai îngrijoraţi în privinţa viitoarei lor cariere", arată Derya Alkan, Account Manager la "trendence". Astfel, anul trecut, studenţii visau la salarii minime de peste 1.000 de euro pe lună.

De altfel, tinerii din majoritatea ţărilor participante la sondaj au mai scăzut pretenţiile salariale în comparaţie cu anul trecut, demonstrând că nu ignoră cu totul situaţia economică mondială.

"Uitându-ne la date, putem vedea că cele din România sunt similare cu media europeană. Veţi găsi diferenţe semnificative doar în privinţa salariilor aşteptate, dar e normal pentru cei din estul Europei. Cheltuielile de trai sunt aproape la fel de mici în ţările din această zonă, aşa că, la final, diferenţele nu mai par atât de mari", adaugă Derya Alkan.

Românii s-ar deplasa non-stop

În ceea ce priveşte orele lucrate săptămânal sau perioada de căutare a unui job, studenţii români nu se diferenţiază cu mult de colegii lor din celelalte ţări. Pentru tinerii de la noi, în alegerea unui job contează stabilitatea, posibilitatea de a fi promovaţi, îndatoririle pe care le vor avea, cât de prietenoşi sunt colegii şi, bineînţeles, banii pe care-i vor primi.

La fel de importantă este posibilitatea de a pleca peste hotare, oferită de unii dintre angajatori. Astfel, potrivit studiului, peste 33% dintre studenţii români spun că ar merge oriunde în lume, iar peste 30% ar prefera Europa.

În plus, viitorii absolvenţi din România sunt dispuşi să lucreze şi câte 43 de ore pe săptămână, spre deosebire de colegii lor din Suedia care par a fi cei mai încrezători în puterea lor de muncă.

"În Suedia sunt fără îndoială câteva cifre interesante. Acolo, studenţii vor salarii ceva mai mari decât în 2009, dar sunt pregătiţi să muncească mai multe ore, ceea ce este interesant în privinţa balanţei muncă – viaţă personală", a observat Account Managerul "trendence".

Pe de altă parte, criza nu pare să-i fi adus pe absolvenţii din ţara noastră într-o situaţie la fel de grea cum e cea a tinerilor din Grecia, care, în proporţie de peste 90%, au dubii mari în privinţa viitorului lor job.

Unu din 40 să fie norocos

Mai mult, în goana căutării unui loc de muncă, studenţii români sunt pregătiţi să trimită şi peste 30 de CV-uri până la a fi acceptaţi şi să aştepte în jur de patru luni – mai puţin decât absolvenţii polonezi, care se aşteaptă să aplice cam de 40 de ori până la extragerea lozului câştigător, dar mult mai mult decât în Bulgaria, unde 20 de încercări ar fi de ajuns.

"Numărul de aplicaţii necesare pentru a-ţi găsi primul job variază în Europa şi este influenţat de mulţi factori", explică Derya Alkan. În opinia acesteia, tinerii care locuiesc într-o ţară cu o rată ridicată a şomajului se aşteaptă să întâmpine greutăţi la găsirea unui loc de muncă şi, prin urmare, trebuie să aplice de mai multe ori, dar sunt şi alte motive.

"O explicaţie pentru absolvenţii din România ar putea fi faptul că nu au o reţea, nu relaţionează între ei. La polul opus, absolvenţii turci au cea mai mică rată de aplicaţii şi asta poate avea un motiv socio- cultural. Ei au o reţea uriaşă de relaţionare", conchide Account Managerul "trendence".

33% dintre viitorii absolvenţi români
ar merge oriunde în lume, dacă aşa le-ar cere angajatorul

"Studenţii români au aşteptări mai mici în ceea ce priveşte salariile, în comparaţie cu 2009. În plus, sunt mult mai îngrijoraţi în privinţa viitoarei lor cariere."
DERYA ALKAN, Account Manager, "trendence"

TOPUL "VISELOR"

BCR şi Google, angajatori de top

Oricine ar arunca o privire pe preferinţele viitorilor absolvenţi români din domeniul economiei şi afacerilor s-ar întreba "oare cu cine fac banking?". Inspiraţi sau nu de reclamă, cert este faptul că Banca Comercială Română (BCR) a intrat direct pe prima poziţie în topul angajatorilor, fiind preferată ca loc de muncă de peste 19% dintre absolvenţi.

BCR a surclasat astfel BRD, care se afla anul trecut pe primul loc. Ing Group este al treilea cel mai dorit angajator, pe locul patru se clasează Banca Transilvania, iar pe cinci – Microsoft.

Viitorii ingineri români sunt constanţi în privinţa preferinţelor, pe primele locuri în top situându-se, în opinia lor, aceleaşi firme. Astfel, peste 15% dintre ei visează să a jungă la Microsoft. Pe locul doi în top s-ar afla Google, urmat de IBM, Adobe şi BMW Group. Compania cea mai râvnită din Europa pentru economişti rămâne PricewaterhouseCooper, iar inginerii europeni cred în continuare că jobul ideal poate fi doar la Google.