Guvernul României. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Cheltuielile de personal din administrația publică au ajuns, în 2024, la 164,6 miliarde de lei, echivalentul a 9,3% din PIB, în creștere față de anul anterior, când nivelul era de 8,3%, potrivit unui raport publicat vineri de Guvern privind eficiența administrației publice centrale și locale. Documentul arată că administrația din România rămâne „fragmentată şi supradimensionată” raportat la rezultatele obținute, iar lipsa unei legături între resurse, performanță și impact generează ineficiență și risipă.
Guvernul a publicat o analiză privind administrația centrală și locală
Guvernul a anunțat că raportul reprezintă „o radiografie de ansamblu a statului român”, fiind analizate administrația centrală, administrația locală și companiile de stat. Documentul a fost elaborat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, pe baza datelor oficiale disponibile pentru anul 2024.
„Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administraţia locală, centrală şi companiile de stat. Raportul privind Analiza Eficienţei Administraţiei Publice Centrale şi Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024”, anunţă, vineri, Guvernul, într-un comunicat de presă.
Executivul susține că publicarea raportului reprezintă o obligație față de cetățeni și că documentul oferă o imagine amplă asupra dimensiunii aparatului administrativ și a modului în care sunt gestionate resursele publice.
„Administraţia publică a funcţionat, în mod sistematic, fără transparenţă reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor şi date esenţiale despre dimensiunea şi costul aparatului administrativ dispersate între instituţii, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de faţă este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activităţii statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziţia fiecărui cetăţean”, se mai arată în comunicatul Guvernului.
Dragoș Pîslaru și Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Cheltuielile de personal au crescut față de anul anterior
Potrivit raportului, în 2024 deficitul bugetar a fost de 8,65% din PIB, iar cheltuielile de personal au continuat să crească.
„164,6 mld. lei cheltuieli personal în 2024 - 9,3% din PIB (comparativ cu 8,3% în 2023 - bazat pe acelaşi indicator al bugetului de stat). Deşi ponderea cheltuielilor de personal nu este la cel mai înalt punct din ultimii 20 de ani, se observă o tendinţă de creştere din nou”, se arată în Raport.
Documentul mai arată că, deși România avea în anul 2000 unul dintre cele mai reduse procente de angajați la stat din totalul forței de muncă, situația s-a schimbat semnificativ după 2020, când nivelul a depășit media europeană.
Datele folosite pentru realizarea analizei au fost colectate de la mai multe instituții publice, printre care Ministerul Finanțelor, Institutul Național de Statistică, Ministerul Muncii și Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Guvernul precizează că informațiile au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale, iar acuratețea raportului este estimată la 95%, în contextul în care bazele de date sunt fragmentate. „Este încă o dovadă a necesităţii digitalizării”, apreciază reprezentanţii Guvernului.
Raportul vorbește despre administrație „fragmentată şi supradimensionată”
Concluziile documentului indică probleme legate de eficiența aparatului administrativ și de modul în care sunt distribuite resursele publice.
„Administraţia publică din România rămâne fragmentată şi supradimensionată în raport cu rezultatele obţinute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanţă şi impact conduce la ineficienţă şi risipă. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale. Sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, numeroase entităţi fiind menţinute prin subvenţii fără legătură cu performanţa”, se arată în concluziile Raportului.
Raportul menționează și existența unor exemple de instituții și companii de stat care au reușit să reducă cheltuielile și să își crească veniturile.
„Este incontestabil că a existat un progres al entităţilor de stat (instituţii şi companii) în optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor. Sunt numeroase exemple de bune practici unde autorităţi publice performează, atât prin creşterea veniturilor din surse multiple cât şi prin reducerea cheltuielilor care nu aduc beneficii comunităţii”, se precizează în Raportul.
Documentul face referire și la necesitatea unor măsuri de reorganizare administrativă și eficientizare a companiilor de stat.
„Urmând aceste exemple, entităţile publice din România pot să treacă la următorul nivel: reducerea semnificativă a cheltuielilor instituţiilor prin comasări şi reduceri de personal proactive, urmărind inclusiv ieşirile naturale din sistem; extinderea unei politici de M& A pentru companiile de stat şi a unei politici de expansiune a acestora în pieţele din proximitatea României plus o politică mai strictă asupra execuţiei bugetare atât pe partea de cheltuieli, cât şi din perspectiva veniturilor”, se mai arată în Raport.
