Mișcarea pentru Regat acuză presiuni pe DIICOT în Dosarul „Abdicarea Regelui Mihai”

Mișcarea pentru Regat acuză presiuni pe DIICOT în Dosarul „Abdicarea Regelui Mihai”

Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări privind răsturnarea ordinii constituționale în perioada 6 martie 1945 – 30 decembrie 1947, depusă la Parchetul General în urmă cu un an, de Ziua Regalității.

Mișcarea pentru Regat și Coroană (MRC) a solicitat DIICOT să i se comunice stadiul dosarului în care se cercetează actele criminale, de după 6 martie 1945, care au determinat răsturnarea ordinii constituționale a țării la data de 30 Decembrie 1947, determinând aservirea țării unei puteri străine ostile, sub care s-a instaurat dictatura comunistă în România, și s-au generat o multitudine de abuzuri, tratamente neomenoase, crime, fapte genocidare.

Așa cum a informat Evenimentul zilei, la sesizarea MRC, DIICOT – Structura Centrală a dispus, sub nr. 467/D/P/2018, începerea urmăririi penale „in rem”, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.397 și 438 Cod Penal, scopul fiind restabilirea ordinii legale și constituționale legitime.

 

Ne puteți urmări și pe Google News

Acces la dosar și instrumentare corectă

Concret, MRC cere să i se comunice ordonanțele emise în cauză, modul de învestire a procurorilor DIICOT, stadiul de lucru al acestui dosar penal și dacă planul de anchetă de până în prezent a permis instrumentarea chiar și parțială a probatoriului propus de MRC, precum și un interval de timp apropiat în care avocații săi să se poată prezenta la Parchet pentru studierea dosarului 467/D/P/2018.

Mișcarea pentru Regat și Coroană a sesizat Parchetul General pe 10 mai 2017, de Ziua Regatului României, iar actuala revenire este urmare, potrivit reprezentanților ei, a informațiilor că se fac presiuni, mai ales din zona militară, pentru ca DIICOT să închidă dosarul. MRC subliniază, în adresa către DIICOT, că, fiind aduse în fața justiției faptele și consecințele generate de acțiunile criminale dintre 6 martie 1945 și 30 decembrie 1947, „este necesară instrumentarea corectă, corelativă, a cauzelor care le-au generat”.

Studiul lui Eleodor Focșeneanu, depus ca suport al cercetărilor

Pentru ușurința cercetărilor făcute de procurori, cu titlu de expertiză în materie de drept constituțional și parlamentar, MRC a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul publicat, studiul realizat în urmă cu mai mulți ani, de avocatul Eleodor Focșeneanu, fost avocat al Regelui Mihai I – „o documentare fără precedent în epoca postbelică și care poate fi suport al unor cercetări penale profesioniste și corecte, pentru a face dreptate atâtor milioane de victime”. Mai mult, reprezentanții Mișcării cer aducerea documentelor nominalizate în studiul avocatului Eleodor Focșeneanu, la dosarul cauzei.

„Arătăm totodată că, pe lângă lucrarea menționată în sesizarea introductivă - Istoria constituțională a României, de Eleodor Focșeneanu, există deja realizate numeroase articole, interviuri, studii și cercetări istorice inclusiv de istorie a dreptului, făcute de istorici, jurnaliști, foști ofițeri publiciști iubitori de adevăr care pot fi aduse la dosar, servind ca pistă de anchetă, împreună cu mărturiile directe ale acestor autori (prin audierea nemijlocită de procuror) urmând să întregească nu doar probatoriul ci și imaginea de ansamblu asupra faptelor și perioadei analizate de parchet - și vă solicităm să dispuneți administrarea acestor probe. De asemenea, se impune audierea neîntârziată a unor martorisupraviețuitori direcți și indirecți ai evenimentelor, a căror vârstă înaintată (unii se apropie de centenar) și stare a sănătății, cere prioritatea necesară. De la o serie de contemporani cu evenimentele cercetate au rămas însă mărturiile publice sau private, în scris sau audio-video - urmează să fie aduse și la dosarul penal”, se mai arată în adresa MRC către DIICOT.

 

Acțiuni împotriva ordinii constituționale și genocide

DIICOT a început urmărirea penală „in rem”, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.397 și 438 Cod Penal, articole care prevăd următoarele: Art. 397. Acțiuni împotriva ordinii constituționale

(1) Acțiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepsește cu închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 438. Genocidul

(1) Săvârșirea, în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios, a uneia dintre următoarele fapte:

a) uciderea de membri ai grupului;

b) vătămarea integrității fizice sau mintale a unor membri ai grupului;

c) supunerea grupului la condiții de existență de natură să ducă la distrugerea fizică, totală sau parțială, a acestuia; se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

 

„DIICOT nu a semnat vreun protocol cu ocupantul sovietic!”

„E ipocrizie să aniversăm festiv Centenarul Marii Uniri și să ne facem că nu știm și nu vedem că artizanii Unirii au fost întemnițați de regimul comunist după ce ordinea constituțională a fost răsturnată de un grup organizat care a instaurat teroarea la nivelul întregii țări săvârșind un lung cortegiu de crime împotriva umanității! Asta are de cercetat DIICOT și nu trebuie împiedicată din afară, din afara Ministerului Public. Dosarul trebuie ferit de orice ingerință politică sau militară, mai ales că DIICOT nu a semnat vreun protocol cu ocupantul sovietic, încât să declare inadmisibilă cercetarea acestor fapte comise în 1945-47!

Restul este treaba Parlamentului dacă se transformă sau nu în Adunare Constituantă, cum voia în 2013 sau cum a făcut în 2003, și revizuiește ce e de revizuit, dar Ministerul Public, prin procurori, trebuie să-și exercite prerogativa și să restabilească statul de drept în locul statului paralel creat pe teritoriul Regatului României de grupările teroriste care au capturat atunci statul român...

Nu putem vorbi despre stat de drept în România pe o evidentă lipsă de legitimitate generată de subminarea și răsturnarea ordinii constituționale din 1945-47! Să reținem, în afara condemnării regimului comunist în Parlamentul Romaniei, preambulul legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică: „Puterea comunistă instaurată în România începand cu data de 6 martie 1945 a exercitat, în special prin organele securității statului, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale”, a declarat, pentru Evenimentul zilei, Antonie Popescu, avocatul MRC.