Președintele României își va recăpăta atribuțiile. Cătălin Predoiu propune modificarea legilor Justiției

Sursa foto: Razvan Valcaneantu

Președintele României va fi implicat mai mult în desemnarea procurorilor șefi și a conducerii Curții Supreme. Aceste reglementări care îi redau șefului statului atribuțiile care i-au fost luate, în 2018, de coaliția PSD-ALDE sunt prevăzute în noua formă a legilor Justiției. Mai mult, președintele României va avea un punct de vedere în alegerea membrilor Consiliului Concurenței, dar și a conducerii ANCOM

Ministrerul Justiţiei a publicat spre dezbatere, noul proiect al legilor Justiţiei. Modificarea acestor acte normative este asumată prin PNRR și ar trebui adoptate până cel târziu la finalul lunii august 2023. Prin modificările propuse, președintele României urmează să-și recapete atribuțiile pe care le avea în urmă cu câțiva ani.

Astfel, șeful statului va fi implicat, din nou, în numirea procurorilor-şefi şi în desemnarea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Noul act normativ îi va da dreptul să refuze câte ori vrea propunerile de procurori, însă numai cu motivarea deciziei.

Acest rol i-a fost luat președintelui în anul 2018, când coaliţia PSD-ALDE a modificat legile Justiţiei. Concret, președintele României a fost exclus din procedura de numire a conducerii Instanţei Supreme.

OMS, stare de alertă la cel mai înalt nivel. Epidemia considerată urgenţă de sănătate

Facebook și TikTok, interzise de un mare angajator din România. Angajații sunt foc și pară

În ceea ce privește numirea conducerii Parchetului General, DNA şi DIICOT, Ministerul Justiției de la acea vreme, condus de Tudorel Toader, l-a lăsat doar cu puterea de a refuza o singură dată propunerea venită pentru cele trei funcţii.

Ce atribuții își va recâștiga președintele

Șeful statului s-ar putea implica, în baza unor atribuții noi, şi în alegerea membrilor din Consiliul Concurenţei. Conform unor surse politice în Parlament ar putea supus dezbaterii un alt proiect de lege care îi va da dreptul președintelui să semneze pentru numirea membrilor din conducerea Consiliului Concurenţei, la propunerea Colegiului Consultativ. Președintele a avut această prerogative până în mai 2020. La vremea respectivă i-a fost retrasă printr-o propusă de PSD.

De altfel, în anii trecuți, PSD l-a lăsat pe președinte şi fără rol în numirea şefului Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată la 27 aprilie 2017. El a fost scos din procedura de numire a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor ANCOM.

În actuala variantă, a legii, numirea şefilor ANCOM se face doar pe baza propunerii Guvernului, de către  Parlament reunit în şedinţă comună, cu votul majorităţii. Înainte, conducerea ANCOM era numită de preşedintele României, la propunerea Guvernului.

De asemenea, președintele nu mai are autoritate în cazul numirii şefului Direcţiei Generale de Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Aceasta deoarece a fost eliminat avizul pe care trebuia să îl dea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), la numirea şefului DGPI.