O revistă a presei internaționale scoate în evidență modul în care sunt apreciate evenimentele din 1989. Analize extrem de tăioase, mult mai dure decât cele autohtone.

Publicațiile străine continuă să-și arate interesul pentru revoluția română din 1989, se menționează într-un amplu material realizat de Rador.

Revista germană Der Spiegel a publicat un amplu articol pornind de la un interviu cu Gelu Voican Voiculescu. „Fără îndoială, Iliescu și un grup restrâns de foști nomenclaturiști, dintre care unii foști funcționari și alții încă în funcție, au preluat puterea în decembrie 1989. Lipsiți de legitimitate morală, România a urmat cu ei o cale deosebit de tragică timp de câțiva ani", comentează publicația germană.

Referindu-se la dosarul tergiversat al revoluției ea apreciază că „procesul tardiv ar putea fi interpretat drept o încercare eșuată de a asigura dreptatea pe care statul român nu a putut și nu a vrut să o înfăptuiască vreme de 30 de ani. Acest eșec al statului român, care acum nu mai poate fi îndreptat, atârnă precum un blestem deasupra țării.”

Cotidianul irlandez The Irish Times are o viziune similară: „O gașcă de politicieni comuniști și ofițeri de armată, autointitulându-se Frontul Salvării Naționale, a pășit în vidul de putere și a pretins că luptă pentru popor împotriva unor «teroriști» contrarevoluționari și unor forțe obscure pro-Ceaușescu”.

De data aceasta articolul are în centru un interviu cu fostul procuror militar Dan Voinea, care confirmă perspectiva autorului: „E o poveste răspândită de Iliescu și alții prin televiziune - că teroriștii trag din toate părțile și populația ar trebui să stea acasă și să lase armata să-și facă treaba. Forțele armate erau de partea lui, iar ei toți erau speriați că puterea le va fi smulsă de copiii care manifestau în stradă”.

Referindu-se la execuția soților Ceaușescu, în ciuda rezervelor privind corectitudinea procesului, Dan Voinea consideră că: „Dreptate s-a făcut. Dreptate pentru popor.”

Portalul Balkan Insight se oprește asupra unui episod mai puțin cunoscut: revoluția ar fi putut izbucni cu două zile mai devreme, și nu la Timișoara, ci la Iași. Un grup de conspiratori anticomuniști, între care Cassian Maria Spiridon, au înființat acolo un Front Național Român urmărind eliberarea țării de sub „regimul monolitic al unui megaloman recalcitrant”.

Ei au distribuit un manifest care chema „toți cetățenii de bună credință” la un miting în Piața Unirii din Iași pe 14 decembrie la ora 18:00. Scopul protestului era „să pună capăt foamei, frigului, fricii și întunericului”, să elibereze țara de sub „teroarea dictaturii lui Ceaușescu” și să scoată România de sub „jugul” ultimului sistem „stalinist” din Europa.

Prinși, arestați și torturați de Securitate, revoluționarii ieșeni consideră că au scăpat cu viață numai mulțumită revoluției la care n-au mai avut posibilitatea să participe, relatează Balkan Insight.

Agenția ungară de presă MTI ni-l amintește pe singurul cetățean ungar martir al revoluției române, Sándor Tóth. Șofer de camion, el a simțit că nu poate sta cu mâinile în sân și a pornit cu ajutoare spre Timişoara. În zorii zilei de 23 decembrie 1989 a fost împuşcat în cabina camionului său, în apropierea Cetăţii Aradului.