Adoptată în 1991, Constituţia, care vizează echilibrarea puterilor între Parlament şi preşedinte pentru prevenirea derapajelor autoritare, a dus de fapt la o instabilitate politică acută de la instalarea la putere a lui Băsescu, comentează ziarul. Într-o ţară lipsită de tradiţii democratice, un regim semi-prezidenţial se pliază mai greu sistemului de coabitare. Ceea ce este cazul lui Traian Băsescu.
Şi în 2007, la numai patru luni de la aderarea României la UE, Parlamentul a încercat în zadar să-l destituie. Prim-ministrul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, liberal, îl acuza şi el pe Băsescu că bloca acţiunile guvernului, potrivit ziarului.

Puternica personalitate a lui Băsescu nu ar putea totuşi masca adevărata miză a crizei: incriminarea unui sistem oligarhic moştenit din perioada tranziţiei, ceea ce înseamnă controlul asupra instituţiilor şi aparatului de stat de o nouă clasă de întreprinzători îmbogăţiţi în condiţiile tulburi ale trecerii la economia de piaţă. Se constată că, în pofida avertismentelor din partea Bruxelles-ului, lupta împotriva marii corupţii a fost ineficientă până la venirea la putere a lui Băsescu, potrivit ziarului citat.
„Vrea să lase ceva în istorie”
Preşedintele român nu mai are nimic de pierdut, deoarece este deja la al doilea mandat şi nu are dreptul să candideze la un al treilea. Dar se spune că acest bărbat orgolios vrea să lase ceva în istoria României, scrie Le Figaro, adăugând că „poate acest lucru s-a întâmplat deja”.
„Sub conducerea sa justiţia a devenit independentă şi chiar dacă nu a dus la desfiinţarea reţelelor de influenţă moştenite de la vechiul regim, cel puţin ea a pus capăt ideii de până acum că elitele politice nu pot fi pedepsite”, concluzionează ziarul citat.

Peste 86% dintre românii care s-au prezentat la urne duminică au votat pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, potrivit exit-poll-urilor, dar şeful statului ar urma să rămână în funcţie datorită ratei de participare la scrutin sub pragul minim cerut de lege, potrivit site-ului France-info.

Preşedintele român, aflat la putere din 2005, devenit foarte nepopular din cauza sprijinirii măsurilor de austeritate şi acuzat, de asemenea, de nepotism, a fost suspendat din funcţie în urmă cu trei săptămâni de către majoritatea parlamentară a premierului Victor Ponta.
El a mai trecut printr-un astfel de referendum, în 2007, pe care l-a câştigat. A fost reales la mică diferenţă de rivalul său în 2009, pentru un al doilea şi ultim mandat, potrivit aceleiaşi surse.
Coabitare zbuciumată

Ziarul Le Monde scrie şi el despre faptul că preşedintele Traian Băsescu va rămâne în funcţie, deoarece nu a fost atins pragul de participare la referendum, ceea ce invalidează consultarea populară.
După trei luni de coabitare zbuciumată cu guvernul de centru stânga, Băsescu a dat duminică asigurări că va „promova reconcilierea” de îndată ce va reveni la Cotroceni.

Potrivit canalului de televiziune TF 1, „verdictul de la urne este teoretic clar: 87% dintre alegătorii români care s-au prezentat duminică la urne au votat pentru destituirea şefului statului”.
Dar, participarea la acest referendum a fost insuficientă pentru validarea scrutinului. Potrivit rezultatelor parţiale oficiale anunţate luni, rata de participare a fost de 46,13%. Alegătorii români blazaţi şi dezgustaţi de criza politică au boicotat referendumul şi pragul legal de 50% plus unu necesar validării acestuia nu a fost atins, potrivit TF 1.
Instabilitate politică
Deci, referendumul nu rezolvă criza politică declanşată de câteva săptămâni între un preşedinte detestat de populaţie pentru că a sprijinit măsuri de austeritate şi primul ministru Victor Ponta, care a reuşit să-l suspende din funcţie, dar fără a-l determina să plece definitiv de la Cotroceni.
Această instabilitate are deja grave consecinţe pentru România: amânarea acordului pentru un ajutor financiar în valoare de cinci miliarde de euro aflat în faza de negociere cu FMI, îngrijorarea Uniunii Europene faţă de suspendarea lui Traian Băsescu, potrivit TF 1.

Preşedintele român suspendat Traian Băsescu a afirmat că a scăpat de destituire, datorită unui absenteism ridicat la urne, precizând că înţelege „nemulţumirea” milioanelor de români care au votat pentru plecarea sa, relatează AFP.
Uniunea Europeană, care criticase la mijlocul lui iulie metodele puţin ortodoxe folosite de USL pentru a facilita destituirea preşedintelui, i-a cerut Bucureştiului să se conformeze tuturor deciziilor Curţii Constituţionale, potrivit AFP.

În următoarele luni, tensiunea politică dintre Băsescu şi majoritatea de centru stânga va rămâne la fel de puternică, estimează diplomaţii străini intervievaţi de agenţia franceză de presă. Cu atât mai mult cu cât urmează campania din toamnă pentru alegerile parlamentare şi cele două tabere se vor înfrunta din nou.

Eşecul referendumului survine în ajunul unei misiuni de evaluare a FMI şi a UE, care au încheiat anul trecut un acord preventiv cu Bucureştiul, mai remarcă sursa citată.

Ziarul elveţian Le Temps scrie că „istoria se repetă în România”. „La fel ca la alegerile din 2004 şi din 2009, la sfârşitul zilei de duminică este greu să spui cine este cu adevărat învingător”, potrivit ziarului citat.
Preşedintele Traian Băsescu a salutat, duminică seară, slaba participare la referendumul privind destituirea sa, scrie ziarul elveţian.

Te-ar putea interesa și: