Pe ordinea de zi este prevăzut a se pune în discuţie proiectul legii privind unele măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Printre acestea, se va discuta despre Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, cunoscută drept „taxa pe lăcomie”.

Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 a trecut în 2019 prin două modificări substanţiale care au dus la atenuarea efectelor acesteia asupra industriei, dar a lăsat problema Indicelui de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) neatinsă, transformarea acestuia urmând să aibă loc cel mai probabil anul viitor.

„Taxa pe lăcomie” a fost percepută de industria bancară ca un şoc, măsura anunţată înainte de Crăciun de ministrul Finanţelor de la acea dată, Eugen Teodorovici, nefiind discutată în prealabil cu mediul bancar.

Economiştii şi reprezentanţii industriei au semnalat că noul indice are o serie de neajunsuri faţă de ROBOR.

„Este foarte greu de explicat despre ROBOR şi IRCC. IRCC-ul este o medie de mai multe ROBOR-uri, o medie de mai multe cotaţii interbancare la mai multe termene. ROBOR era ceva corelat cu creditarea pe termen mediu, iar astăzi avem un indice calculat pe baza unor tranzacţii peste noapte, care este cumva trimis în timp cu şase luni în urmă faţă de termenul când este aplicat. În concluzie, să mă iertaţi că folosesc o metaforă: dacă noi foloseam o dulceaţă dintr-un anumit fruct, ROBOR la trei luni, astăzi corelăm cu creditarea un fel de marmeladă, nu ştim din ce fructe, vedem doar un rezultat final şi care nu are nicio legătură cu piaţa”, a spus Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut o glumă despre noul indice IRCC în funcţie de care se calculează ratele creditelor, arătând că, la fel ca orice medie, reflectă o situaţie similară cu cea în care trebuie să te aşezi cu o jumătate de şezut pe un cub de gheaţă, cu cealaltă pe o flacără, iar per total te simţi bine.

La finalul acestui an, OUG 114/2018 a fost din nou modificată, inclusiv la partea de taxare a activelor bancare.
„Proiectul de lege stipulează corectarea prevederilor legate de domeniul energetic, domeniul financiar-bancar, domeniul comunicaţiilor, domeniul fondurilor private de pensii. De asemenea, cuprinde o serie de măsuri, exact cum cuprindea şi OUG 114, în mai multe domenii de activitate, de la chestiuni legate de sporuri până la chestiuni care sunt legate de diferite tipuri de reglementări”, a spus luni premierul Ludovic Orban în plenul Parlamentului.

El a spus că în domeniul financiar-bancar s-a optat pentru abrogarea prevederilor care au afectat negativ pieţele respective şi companiile din domeniu.

Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România, arăta recent că modificarea Ordonanţei 114, în sensul eliminării măsurilor considerate nocive, ar putea reprezenta un moment de referinţă în restabilirea încrederii investitorilor în mediul de business românesc.

„Pe parcursul anului, ordonanţa a mai fost amendată, punctual, cea mai importantă modificare fiind adusă taxei pe activele bancare, însă abia prin legea pe care Guvernul a anunţat că îşi va asuma răspunderea în Parlament se reduc semnificativ riscurile induse de actul normativ iniţial. În linii mari, proiectul de lege aprobat de Guvern prevede eliminarea taxei pe activele bancare, a taxei din energie, renunţarea la taxarea companiilor din telecomunicaţii şi revenirea la cerinţele de capital iniţiale pentru fondurile de pensii din pilonul II. În cazul pensiilor obligatorii administrate privat, se retrage şi posibilitatea acordată participanţilor la un fond privat de a se transfera la sistemul de stat după o perioadă de cinci ani. În energie, se renunţă la plafonarea tarifelor pentru gaze şi electricitate şi se introduc prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pieţei de energie electrică şi de gaze”, precizează acesta.

Pe de altă parte, Bădin a subliniat că statul trebuie să renunţe la anumite venituri generate în urma aplicării OUG 114/2018. Astfel, în acest an, în baza ordonanţei, a încasat peste 600 de milioane de lei (în 11 luni) de la companiile din sectorul energetic şi aproape 380 de milioane de lei de la bănci doar pentru primul semestru din 2019, urmând ca taxa datorată pe semestrul doi să intre în conturile statului la jumătatea anului viitor.

„Această ordonanţă, indiferent cum s-a născut ea sau cum a evoluat, deşi în forma OUG 19 faţă de OUG 114 e mai puţin agresivă la adresa sistemului bancar şi a economiei în general, trebuia să lipsească de fapt din panelul nostru de politici”, a declarat Sergiu Manea, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi CEO Banca Comercială Română.

El a afirmat că în ceea ce priveşte proiectul de modificare a OUG din Parlament există două întrebări cu privire la impactul asupra sistemului bancar. Prima este pentru ce an va produce efecte, iar a doua întrebare este dacă dispar aspectele ce ţin de taxă.

„Cu IRCC, pentru mine, lucrurile sunt relativ simple. Avem nevoie de o discuţie în detaliu cu toţi stakeholderii, inclusiv cu asociaţiile de consumatori, este foarte important, pentru a înţelege cum se poate construi un indicator de referinţă care să fie relevant pentru economie, implicit pentru consumatori. În momentul acesta IRCC are mai multe neajunsuri, dintre care aş vrea să menţionez faptul că decuplează realitatea economică curentă de index. Din ce cauză? Pentru că vorbim de o întârziere de două trimestre a aplicării unor rate de referinţă pentru index. Şi aceasta creează foarte multă confuzie. Creează dificultăţi în mecanismul de transmitere a politicii monetare. Este o rugăminte către toţi cei angajaţi şi responsabili de transparenţa bunei funcţionări a economiei româneşti şi mă refer la Banca Naţională, la Guvernul României, la asociaţiile de consumatori, la sistemul bancar, să se aşeze în jurul mesei, să ne uităm ce exemple putem vedea din Europa, apropo de transformarea EURIBOR într-o altă referinţă, şi să încercăm să facem şi noi paşii aceştia. Ar fi un exerciţiu minunat. Cu cât mai repede ne aşezăm la masă cu atât mai bine”, a spus Sergiu Manea.

Săptămâna viitoare premierul Ludovic Orban pregătește o nouă ședință de Guvern, pe data de 30 decembrie 2019. Vizată este o modificare adusă taxei clawback, taxă achitată în sectorul medicamentelor, potrivit m.realitatea.net