Social
Casa dăruită lui Nicolae Iorga de regele Albaniei va fi retrocedată României. Care este povestea locuinței din Sarande
Nicolae Iorga. Sursă foto: captură video
Din cuprinsul articolului
România și Albania au convenit deblocarea procesului privind retrocedarea Casei Iorga din Sarande, proprietate care i-a aparținut lui Nicolae Iorga, prin stabilirea unei foi de parcurs pentru aplicarea deciziilor judecătorești care recunosc dreptul de proprietate al statului român asupra imobilului, a anunțat Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
Discuții între Oana Țoiu și Ferit Hoxha privind dosarul Casei Iorga
Șefa diplomației române a transmis că a discutat subiectul cu ministrul albanez de Externe, Ferit Hoxha, iar cele două părți au convenit asupra unor măsuri concrete pentru soluționarea definitivă a situației.
„Am deblocat, împreună cu omologul meu albanez Ferit Hoxa, o problemă care trena în relațiile noastre bilaterale de peste 30 de ani, și anume returnarea Casei Iorga din Saranda statului român. Am convenit, împreună, pe o foaie de parcurs pentru rezolvarea, fără alte amânări, a dosarului Casa Iorga”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Oana Țoiu.
Ministra a descris dosarul drept „una dintre cele mai frumoase istorii de prietenie între două popoare”.
Povestea casei dăruită lui Nicolae Iorga de regele Albaniei
Oana Țoiu a prezentat și contextul istoric al terenului și al clădirii de la Saranda.
„În 1932, regele Ahmed Zogu i-a dăruit lui Nicolae Iorga un teren pe malul Mării Ionice, la Saranda, drept mulțumire pentru cartea în care istoricul român scrisese, primul, istoria poporului albanez. Este un teren pe care Nicolae Iorga l-a donat doi ani mai târziu statului român și pe care s-a ridicat Institutul Român din Albania”, a explicat ministra.
Potrivit acesteia, imobilul a fost naționalizat în perioada comunistă și ulterior vândut unui privat.
„Naționalizată sub comunism și vândută unui privat în 1992, Casa Iorga este, prin hotărâri judecătorești albaneze definitive din 2007, proprietatea statului român dar așteaptă de aproape 20 de ani să fie efectiv retrocedată. Acum am făcut pași concreți și avem o perspectivă clară de soluționare”, a transmis Oana Țoiu.
Oana Țoiu. Sursă foto: Facebook
Discuții despre cooperarea regională
Pe lângă dosarul Casei Iorga, cei doi miniștri au discutat și despre alte proiecte de cooperare bilaterală și regională.
Printre temele abordate s-au numărat conectivitatea regională, proiectul Coridorului VIII și sprijinul acordat de România pentru parcursul european al Albaniei.
Oficialii au discutat și „despre teme comune pe care le putem duce înainte împreună prin Inițiativa Central Europeană (a cărei președinție o deține România) și prin Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, a cărui președinție o vom prelua din iulie”.
Teritoriul românesc de la Marea Ionică
Între anii 1934 și 1939, România a deținut un teren la Marea Ionică, în Sarandë, Albania. Regele Zogu i-a oferit terenul lui Nicolae Iorga drept recunoștință pentru contribuțiile sale la istoria și independența Albaniei, dar și pentru implicarea în problemele Balcanilor.
Ulterior, Nicolae Iorga a donat statului român 50% din suprafața terenului, iar astfel România a avut ieșire la Marea Mediterană, prin Marea Ionică.
Institutul Român de la Sarandë, cunoscut și ca Casa Iorga, a purtat încă de la înființare numele istoricului. Clădirea a fost construită în 1937 pe un teren de aproape 1.000 de metri pătrați, primit de Nicolae Iorga din partea Regelui Zogu pentru redactarea primei istorii a Albaniei, publicată de academicianul român în 1919.
Lucrarea a fost realizată după cursurile susținute de Nicolae Iorga la Universitatea din București și a fost folosită ca material documentar de delegația albaneză la Conferința de pace de la Londra din 1919, unde au fost susținute independența Albaniei și recunoașterea internațională a granițelor sale.
În 1934, Iorga a cedat terenul statului român cu condiția construirii unui institut destinat studiilor și cercetărilor arheologice. Institutul a fost fondat în 1937 și a funcționat între 1937-1940, apoi între 1942-1944. Clădirea a fost proiectată de arhitectul român Petre Antonescu.
Concesiunea românească a fost obținută prin „soft power”, iar elemente ale Forțelor Armate Române nu au fost dislocate niciodată în zonă. Teritoriul a fost ocupat ulterior de Italia, odată cu întreaga Albanie, în aprilie 1939.
Bustul lui Nicolae Iorga din Sarandë
În noiembrie 2016, Institutul Cultural Român a inaugurat la Sarandë bustul istoricului și politicianului Nicolae Iorga. Lucrarea a fost realizată de sculptorii de origine aromână Zisa Musha și Mario Musha, din Fier, Albania.
Prelegerile lui Nicolae Iorga despre istoria Albaniei, care au oferit delegației albaneze argumente pentru susținerea drepturilor istorice ale poporului albanez la Conferința de la Londra din 1913, au fost publicate în 1919 în volumul „Brève histoire de l'Albanie et du peuple albanais“.
Nicolae Iorga a descoperit în 1915, la Biblioteca Medicea Laurenziana din Florența, cel mai vechi document cunoscut în limba albaneză, datat 1462 — „Formula e pagëzimit“, o formulă de botez redactată de arhiepiscopul romano-catolic de Durrës, Pal Engjëlli.
Opera lui Nicolae Iorga cuprinde numeroase studii și lucrări dedicate istoriei naționale, vieții aromânilor și evoluției acestora în sudul și centrul Balcanilor, inclusiv în Albania. Istoricul a susținut că limba aromânilor este un dialect al limbii române, format de o parte și de alta a Dunării, derivat din latina populară și dezvoltat în perioada de sfârșit a Antichității și început a Evului Mediu.
