Șeful Executivului de la Ankara, Recep Erdogan, este foarte aproape de a-și câștiga locul în istorie, fiind favoritul primelor alegeri prezidențiale directe de duminică, din Turcia.

Dorința lui Recep Erdogan de a rămâne la putere, după 10 ani în fruntea Guvernului, a polarizat societatea turcă, a îngrijorat aliații occidentali și a ridicat temeri legate de instaurarea unei dictaturi.

Susținătorii fideli ai lui Erdogan, conservatorii religioși, văd în alegerea sa în fruntea țării o împlinire a ambiției sale de a „remodela” Turcia. Erdogan a rupt, într-un deceniu la putere, tradiția elitelor laice, care au dominat țara după ce Mustafa Kemal Ataturk a fondat republica modernă, în 1923.

Oponenții săi, însă, îl percep ca pe un sultan din epoca modernă, cu rădăcini în politica islamistă, intolerant față de dizidenți - caracteristici care duc Turcia, țară membră a NATO și candidată la UE, departe de idealul lui Ataturk.

Nașterea unei noi ere

Erdogan ar putea rămâne la putere două mandate, până în 2023, la aniversarea de 100 de ani a republicii seculare. „Dacă Erdogan va câștiga, o să fim martori la nașterea unei noi ere”, a declarat, pentru Reuters, Marc Pierini, fost ambasador al UE în Turcia.

Până acum, președinții turci erau aleși de Parlament, dar acum există trei candidați pentru un mandat de cinci ani. Legea interzice publicarea sondajelor de opinie înainte de scrutin, dar cele mai recente barometre de opinie îl așază pe Erdogan în fruntea preferințelor electoratului cu 56-57%, cu 20 de procente în fața principalului candidat al opoziției, Ekmeleddin Ihsanoglu. Un scor ce-i asigură  majortatea simplă  și victoria  din primul tur.

Pe locul trei în sondaje, dar la mare distanță, se află candidatul Partidului Democratic al Poporului, pro-kurd, de stânga, Selahattin Demirtas.

Vrea schimbarea Constituției

Erdogan a anunțat că intenționează să schimbe Constituția și să transforme țara într-o republică prezidențială. Acum are dreptul de a convoca ședințe de Guvern, de a numi premierul și magistrații de la vârful instituțiilor judiciare importante, inclusiv Curtea Constituțională și Consiliul Superior al Magistraturii. „Începând de duminică, vom avea un nou sistem politic”, a declarat un oficial din partidul său.

Ekmeleddin Ihsanoglu (70 de ani), diplomat și profesor universitar, ar fi un alt fel de președinte. „Oamenii s-au săturat de această retorică ce divizează și de greșeli. Ei vor un mod calm și demn de conducere”, spunea Ihsanoglu, adăugând că noul președinte va trebui să restaureze independența justiției. „Să nu pariați contra lui Erdogan; este un politician strălucit, o versiune turcă a lui Bill Clinton sau Tony Blair, în privința abilităților de a modela starea sufletească a oamenilor”, a spus Timothy Ash, un analist britanic al Standard Bank din London.

Turcia a înregistrat o creștere economică și s-a apropiat de UE, dar stilul lui Erdogan, autoritar și antioccidental, face ca analiștii să se întrebe dacă democrația este în pericol în Turcia.

Portret de premier

Recep Tayyip Erdogan (60 de ani) este premier al Turciei din 2003 și președinte fondator al Partidului Dreptății și Justiției (AKP). S-a născut într-o familie săracă, cu 5 copii. În 1969 a devenit jucător profesionist de fotbal. A absolvit Universitatea Marmara, Facultatea de Economie. Este căsătorit din 1979 și are patru copii. A lucrat pentru Autoritatea de Transport, fiind concediat pentru a refuzat, pe motive religioase, să-și radă mustața.

În 1976 a devenit președintele tineretului Partidului Salvării Naționale. După lovitura de stat militară din 1980, s-a dedicat politicii, iar în 1999 a făcut închisoare, fiind acuzat că aduce atingere secularismului. A înființat AKP în 2002, anunțând ruptura cu trecutul islamist.

A fost ales primar al Istanbulului în 1994. În 1997 spunea: „Moscheile sunt barăcile noastre, cupolele sunt căștile de protecție, minaretele sunt săbiile, iar credincioșii sunt armata noastră”.