Sursa: fotoArhiva EVZ Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis, în sedința din 17 octombrie 2022, recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și, prin Decizia nr.20/2022, a decis că prelevarea de probe biologice de la persoane condamnate definitiv sau faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexa Legii nr. 76/2008, are caracter facultativ. Astfel, instanțele au competenţa de a aprecia dacă trebuie sau nu introduse amprente genetice în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
Procurorul General al României solicitase Înaltei Curți de Casație și Justiție în cursul lunii iulie 2022 să pronunțe un recurs în interesul legii care să vizeze obligativitatea prelevării de probe biologice de la persoanele condamnate definitiv sau față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei ori renunțarea la aplicarea pedepsei pentru următoarele infracțiuni prevăzute în Anexa Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, modificată: omor, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, ucidere din culpă, uciderea la cererea victimei, vătămare corporală, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, vătămare corporală din culpă, rele tratamente aplicate minorului,încaierarea, uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârsită de către mamă, vătămarea fătului, lipsire de libertate în mod ilegal, sclavie,trafic de persoane, trafic de minori,proxenetism, viol, gresiunea sexuală, act sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupție sexuală, tâlhărie și piraterie, ultraj, ultraj judiciar, răzbunarea pentru ajutorul dat justiției, supunerea la rele tratamente, tortura, nerespectare a regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, nerespectare a regimului materiilor explozive, rele tratamente aplicate minorului, atentatul care pune in pericol siguranța natională, atentatul care pune în pericol siguranța unei colectivități, genocid contra umanitătii și de război, infractiuni la regimul armelor și munițiilor, actele de terorism prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, infracțiunile prevăzute la art. 2, 3, 10 si 12 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, infracțiunea prevăzută la art. 22 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri.
Practica instanțelor judecătorești era împărțită, în sensul că unii judecători (minoritari, ce-i drept) au apreciat că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate este un demers facultativ, în vreme ce alții au considerat că prevederile art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008 privind organizarea si funcționarea Sistemului National de Date Genetice se aplică în sensul în care operează o măsură „ope legis” (prin puterea legii) în virtutea căreia se naște obligativitatea de a preleva probele biologice cu privire la care s-a născut divergența de opinii.
Dacă veți avea curiozitatea să vă aruncați privirea asupra infracțiunilor enumerate în Anexa la Legea nr.76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice, veți observa că printre acestea se regăsesc și infracțiuni săvârșite din culpă, astfel că măsura obligativității includerii autorilor acestor fapte pe „lista neagră” a condamnaților apărea ca excesivă.
De aceeași părere se pare că a fost și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care, în sedința din 17 octombrie 2022, a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și, prin Decizia nr.20/2022 a decis că prelevarea de probe biologice de la persoane condamnate definitiv sau faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexa Legii nr. 76/2008, are caracter facultativ, iar nu caracter obligatoriu, instanţele având competenţa de a aprecia dacă trebuie sau nu introduse amprente genetice în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
Cu alte cuvinte, judecătorul care pronunță o hotărâre de condamnare definitivă sau o hotărâre prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei ori renunțarea la aplicarea pedepsei este singurul în măsură să hotărască dacă se impune sau nu prelevarea de probe biologice de la autorul infracțiunii.
După cum știți, Decizia pronunțată astăzi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii este obligatorie de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Recomandările noastre
12:58 - Relația lui Elon Musk cu China
