Pregătiri la Patriarhie pentru 1 Decembrie. Te Deum în biserici, de Ziua Naţională a României

Pregătiri la Patriarhie pentru 1 Decembrie. Te Deum în biserici, de Ziua Naţională a României sursa: Arhiva EVZ

Pregătiri importante pentru Ziua Națională a României în Biserica Ortodoxă Română. Biroul de presă al Patriarhiei Române a transmis ultimele detalii privind celebrarea Zilei Naționale - 1 Decembrie - în bisericile ortodoxe.

Patriarhia anunță Te Deum în bisericile ortodoxe de Ziua Naţională a României.

La Catedrala Patriarhală, slujba de Te Deum va fi săvârșită începând cu ora 12.00

„De Ziua Naţională a României, miercuri, 1 decembrie 2021, după Sfânta Liturghie, în catedralele eparhiale, bisericile parohiale şi mânăstirești din ţară şi străinătate va fi oficiată slujba de mulţumire pentru libertatea şi unitatea neamului românesc, precum şi de cinstire a eroilor care au înfăptuit Marea Unire naţională a românilor în anul 1918.

Reamintim că pentru a cinsti memoria eroilor români a fost edificată şi Catedrala Națională din București cu hramurile Înălțarea Domnului – Ziua eroilor şi Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul spiritual al României.

Ne puteți urmări și pe Google News

La Catedrala Patriarhală, slujba de Te Deum va fi săvârșită începând cu ora 12.00”, se arată în comunicatul Biroului de Presă al Patriarhiei Române.

Ce reprezintă data de 1 Decembrie

1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat național.

Ziua națională a României a fost, între anii 1866-1947, ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand.

Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.