Fosta judecătoare Camelia Bogdan a transmis redacţiei ziarului Evenimentul zilei precizări ca urmare a publicării unor articole referitoare la “implicarea BCR în tipologia de spălare a banilor a împrumutului back-to-back (back-to-back loan) prin simularea acordării unui împrumut şi pretinderea în contul creanţei a investiţiei realizate, deşi fondurile nu proveneau de la BCR”.
“Buna ziua,
Cu deosebit respect, vă rog să îmi permiteti să vă adresez rugămintea de a aproba publicarea în cadrul articolelor apărute sub egida ziarului Evenimentul zilei avand ca obiect implicarea BCR în tipologia de spălare a banilor a împrumutului back-to-back (back-to-back loan) prin simularea acordării unui împrumut si pretinderea in contul creantei a investititiei realizate, desi fondurile nu proveneau de la BCR, a precizărilor mele, în exercitarea dreptului la replică:
In data de 15.02.2017, am solicitat domnului Inspector-sef al Inspectiei Judiciare, judecător Lucian NETEJORU, doctor în drept în materia prevenirii spălării banilor, să îmi soluționeze cererea de apărare a reputației fata de aparitia dreptului la replica al BCR postat la adresa...http://revista22.ro/7 0260446/pozitie-fata-de-afirma tiile-dnei-judecator-camelia-b ogdan-in-revista-22.html in data de 15.02.2017, in care se acrediteaza in mod nefundamentat perceptia ca nu mi-as fi format in mod corect suspiciunea rezonabila potrivit căreia BCR si-a adjudecat in procedura falimentului INR REAL MANAGEMENT SRL bunuri în natură, desi creantele erau fictive, banii acordati CU TITLU DE IMPRUMUT neprovenind de la BCR, ci de la un strong equity partner, respectiv compania din off-shore care controla în proportie de 100% acționariatul societății împrumutate.
De asemenea, am precizat că in mod nejustificat mi se lezeaza reputatia prin acreditatrea ideii ca BANCA ar fi respectat procedurile interne de acordare a imprumutului: in fapt, BANCA, avand atributii certe în materia prevenirii spălării banilor, în calitate de entitate raportoare, incumbandu-i, inter alia, obligatia de a aplica masuri sporite de cunoastere a clientelei si de a notifica tranzacțiile suspecte unității noastre de informații financiare (respectiv OFICIUL NATIONAL PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR), nu numai ca nu si-a adus la îndeplinire aceste obligatii, ci a acceptat de la inceput posibilitatea lezarii reputatiei profesionale, creand un aranjament financiar prin care imprumutatul avea acces la propriile fonduri existente in paradisuri fiscale, cu acordul ERSTE GROUP.
Am atasat incheierea de sedinta si am subliniat si paragrafele relevante:
Banca [...] s-a înscris la masa credală cu suma totală de 380.172.308,5 lei, admisă în totalitate de administratorul judiciar: pe cale de consecinţă, în prezenta cauză există suspiciunea rezonabilă –standard probator care va fi avut în vedere de instanţă la descrierea situaţiei de fapt în prezenta încheiere, a cărei existenţă trebuie verificată de organele de urmărire penală–, cu privire la săvârşirea unor fapte de spălare a banilor prin intermediul sistemului imobiliar având ca urmare imediată integrarea unor fonduri provenite din posibila săvârşire a unor infracţiuni, fonduri care se cifrează la peste 134 000 000 EUR : din aplicaţia de credit a INR MRE SRL înregistrată sub nr.764/311088/01 la Banca [...], repartizată pentru soluţionare Comitetului de RISC pentru care s-a întocmit raportul LOAN REPORT no:7703, prin care s-a solicitat punerea la dispoziţie a sumei de 134 000 000 EUR, Curtea reţine că în cuprinsul acestui înscris figurează menţiunea că doar 25% din suma ce urma sa fie pusa la dispoziţie provin din fondurile proprii ale băncii, după cum rezultă din inserarea sintagmei: "25% from the Bank’s own funds 843837463 RON"(a se vedea fila 54 verso vol.5 instanţă cuprinzand Anexele 2, 2+3 din documentaţia de credit aprobată de Banca [...] în documentul intitulat aplicaţie de credit/document de credit). După cum rezultă din documentaţia de creditare, fondurile erau de fapt puse la dispoziţie prin intermediul sponsorului proiectului, respectiv societatea off-shore din Cipru, O HIL, societate infiintata in conformitate cu legile Republicii Cipru, al cărei unic acționar era, la data încheierii contractului de acordare a unei facilități de credit din 5.08.2009 de către Banca [...] debitoarei INR MRE SRL, o altă societate de fațadă implantată de același încorporator de societăți off-shore în Insulele Virgine Britanice, respectiv HGL, o societate privată cu răspundere limitată înregistrată în conformitate cu legile din Insulele Virgine Britanice, la Registrul Comerţului din Insulele Virgine Britanice sub numărul [...], având sediul social [...] Insulele Virgine Britanice denumită generic BVI PARENT în contractul din 5.08.2009, încheiat între INR MRE SRL, în calitate de împrumutat și BANCA [...], în calitate de ARANJOR, BANCA [...], în calitate de CREDITOR INIŢIAL, Banca [...] în calitate de REPREZENTANT, BANCA [...], în calitate de AGENT DE GARANTARE prin care Banca [...] a pus la dispoziția INR sumele de 66,700,000 EUR ŞI 21,048,000 RON.
Altfel spus, în cauză, planează suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunii autonome de spălare de bani provenind, cel mai probabil, din evaziune fiscală, săvârșită prin omisiunea declarării a fondurilor mutate în offshore-uri de către DF sau din alte activităţi infracţionale, după cum rezultă din sursele deschise ce vor menţionate de instanţă și apropriații acestuia, neputând fi însă exclusă ipoteza ca DF să fi constituit doar un facilitator al introducerii acestor fonduri în economia leagală, împrejurări ce urmează să fie clarificate de către organele de urmărire penală.
Deşi, iniţial, fusese aprobată sub nr.9301/4.12.2008 doar punerea la dispoziţia INR MRE SRL de către Banca [...] doar a sumei de 126 000 000 EUR, în documentaţia de creditare se mai regăsesc contracte prin care a fost lărgită linia de credit precum şi menţiuni referitoare la constituirea unor garanţii în favoarea băncii pentru cheltuieli suplimentare de peste 28.300.000 EUR, după cum rezultă din actele notariale autentificate de către BNPA TG şi LM-M aflate la filele 132-252 şi BNP ED, BNP C din Anexa 2.1 depusă de Banca [...] ataşate în vol.6 dup, care au autentificat toate garanţiile în favoarea Banca [...], o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 597/13.08.2009, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr.2918/10.08.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr.2199/10.08.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr.1995/26.11.2009, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 174/30.03.2012, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 187/22.11.2011, o garanție reală imobiliară conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. 175/30.03.2012 dar și o garanție reală mobiliară (contract de gaj asupra bunurilor mobile, contract de gaj asupra conturilor, contract de gaj asupra creanțelor, contract de gaj asupra acțiunilor). Organele de urmărire penală, care au obligaţia să identifice sumele puse la dispoziţie de Banca [...] în favoarea căreia s-au constituit aceste garanţii vor valorifica, la investigaţia financiară pe care o vor desfăşura în cauză, menţiunile din partea a III-a a extraselor de carte funciară, intitulate generic FOAIE DE SARCINI).
Astfel, din analiza înscrisurilor depuse de BANCA [...] conform dispoziției instanței din 6.05.2016, constând îndocumentația aferentă acordării facilitații de credit rezidențial din 5 august 2009, a facilitații de credit comerciale din 10 octombrie 2011, inclusiv a actelor adiționale aferente, a aprobărilor solicitate, a corespondentelor atașate rezultă că banii puși la dispoziția societății INR MRE SRLprin facilitatea de credit rezidențial din 5 august 2009 în cuantum de 66,700,000 EUR și 21,048,000 RON NU PROVENEAU DIN FONDURILE Banca [...], instituția financiară BANCA [...] semnând, de altfel, acest contract în calitate de Aranjor, Creditor iniţial, Reprezentant și Agent de Garantare doar după ce Grupul EG și-a dat aprobarea pentru structurarea împrumutului solicitat în aplicație, prin aducerea unui partener de finanțare puternic (STRONG EP) și crearea unui SPV (Special Purpose Vehicle) pentru reducerea riscului reputațional și financiar al Banca [...] și al EG BANK.
Înainte de a prezenta clauzele acestui contract de unde rezultă că Banca [...] nu avea calitatea de titular al fondurilor puse la dispoziţia INR, Curtea va trece în revistă documentataţia care a fundamentat acordarea acestor credite, urmând să fie evidenţiate mențiunile cuprinse în evaluarea efectuată de GB, seful Diviziei de finanțare imobiliara a grupului austriac EG BANK în corespondența electronică din 17.11.2008 atașată la filele 160-161 vol. 5 instanță) care conchide, după ce a precizat că dezvoltarea economică a României nu susține un astfel de proiect imobiliar, a cărui structură particulară creează riscuri financiare, legale și reputaționale severe că un asemenea proiect ar putea prezenta pentru EG doar dacă ar garanta O COTĂ SUBSTANȚIALĂ LA PROFIT.
Pe cale de consecinţă, ACORDUL EG BANK a fost dat doar pentru o finanțare de capital (EQUITY FINANCING), prin aducerea unui partener de finanțare puternic (STRONG EP) și crearea unor SPV (Special Purpose Vehicle) pentru reducerea riscului reputațional și financiar al Banca [...] și al EG BANK, compania-mamă apreciind că expunerea la risc a băncii ar fi prea mare dacă s-ar refinanța un contract de credit prin acordarea unui împrumut.
Finanțarea de capital ar fi permis, în accepția EG Bank, obținerea unui profit semnificativ, noul produs bancar, ce urma să fie acordat după aducerea unui partener de finanțare puternic (STRONG EP) , care să contribuie cu fondurile proprii, urmând să fie structurat, inclusiv prin crearea unor SPV-URI (din decizia DMRC nr.4983/2.12.2008 a Banca [...] prin care a fost aprobată solicitarea de finanțare/restructurare a finanțării pentru dezvoltarea fazei I a proiectului SMbpentru clientul INR MRE SRL s-a precizat că societatea era la acea dată în curs de splitare în mai multe spv-uri: INR Residential, INR Hotels, INR S.), pentru reducerea riscului reputațional al băncii.
Din mențiunile cuprinse în evaluarea evaluării efectuată de GB, seful Diviziei de finanțare imobiliara a grupului austriac EG BANK în corespondența electronică atașată la filele 160 verso-161 vol.5 instanță), Curtea reține căBanca EG-BANK și-a dat acordul pentru:
-a cordarea unei facilități de credit în cuantum de 36 000 000 EURO prin operațiunea Equity Substitution (înlocuirea capitalurilor proprii) (a se vedea mențiunile cuprinse în evaluarea efectuată de GB, seful Diviziei de finanțare imobiliara a grupului austriac EG BANK în corespondența electronică atașată la fila 165 vol.5 instanță);
- comision de management: 1800000euro (cu mențiunea plătibil after closing)
- rata dobânzii este exprimată în 600 bps (Punctele de bază (bps) se referă la o unitate comună de măsură pentru ratele dobânzilor. Un punct de bază este folosit pentru a indica modificarea procentuală într-un instrument financiar.http://www.investope dia.com/terms/b/basispoint. asp#ixzz4GZHbAXAD;
-s e specifică:nu vor fi plătite dividende altor parteneri, deși aceștia ar fi urmat să contribuie cu fonduri la această finanțare de capital;
- băncii i-a reveni 50% din valoarea profitului conform unui aranjament separat, conform opțiunilor băncii; conform adnotărilor inserate de GB la fila 163 verso vol.5 instanță, se precizează că clientul nu va putea să construiască sau să dezvolte nimic fără aprobarea dată în scris de Banca [...], în favoarea căreia ar urma să se constituie o garanție asupra imobilelor.
Condițiile impuse de EG BANK pentru acordarea facilității de credit constau în:
- disponibilitățile bănești în exces vot fi utilizate pentru rambursarea împrumutului;
- stipularea unor garanții în favoarea băncii;
Din analiza documentației aferente acordării facilitații de credit rezidențial din 5 august 2009, Curtea observă că lafilele 162-163 vol.5 instanță se află varianta draft a evaluării efectuate de GB, seful Diviziei de finanțare imobiliara a grupului austriac EG BANK purtând adnotările şi comentariile acestuia, în care seful Diviziei de finanțare imobiliara a grupului austriac EG BANK menționează că se dorește a se realiza un proiect imobiliar cu o echipă de management neexperimentată (MANAGERUL PROIECTULUI FIIND TTC SRL, o altă societate afiliată grupului împrumutaţilor având acelaşi beneficiar real cu societatea INR), implicarea BĂNCII [...] creeând un risc crescut pentru reputația instituției financiare privită în general, dar și în raport cu potențialii cumpărători, cărora banca ar urma să le plătească daune în eventualitatea în care apartamentele nu le-ar fi date în folosință conform angajamentelor contractuale.
În prezenta cauză, se impune, ca demers prioritar, ca organele de urmărire penală să stabilească cine este acel partener de afaceri al BANCA [...] şi EG (SEP) care a injectat bani în economia de piață, punându-i la dispoziția INR REM SRL, sub forma unui împrumut disimulat a proveni din fondurile exclusive ale BANCA [...] și la cât se cifrează această sumă de bani.
Organele de urmărire penală vor avea pe cale de consecinţă obligaţia să verifice şi care a fost cu exactitate suma pusă la dispoziţie de către BANCA [...] prin aranjamentul bancar depus mai jos, cu menţiunea că se vor lua măsuri de indisponibilizare a sechestrului în vederea confiscării speciale şi asupra fondurilor cu care BANCA [...] a contribuit la "finanţarea INR REM SRL", având în vedere că banii au fost daţi în scopul săvârşirii unei infracţiuni, aceleia de spălare de bani, în vederea obţinerii unui profit de către bancă, incidente fiind disp.art.112 alin.1 lit a ) C.pen.
Organelor de urmărire penală le incumbă obligația de a identifica de unde au provenit banii acordați prin cele două facilități de credit de către BANCA [...] și care a fost contribuția administratorului judiciar/judecătorului sindic la acceptarea creditoarei BANCA [...] cu întreaga sumă solicitată (378.533.313,01 RON) la masa credală a debitoarei INR MRE SRL, deşi aceasta nu justifica o creanţă certă asupra debitoarei, semnând contractele de punere la dispoziţie a facilităţilor de credit nu în calitate de creditor exclusiv, ci de Creditor iniţial, Agent de Garantare, Aranjor:
....
Mutatis mutandis, Curtea reamintește și urmează a justifica de ce în prezenta cauză, Banca [...] şi celelalte entităţi raportoare menţionate mai sus aveau obligația să înțeleagă backgroundul clientului, să aplice măsuri de precauție sporită în vederea cunoașterii sursei provenienței banilor pe care CLIENTUL, după cum Curtea va argumenta, și i-a pus singur la dispoziție sume de bani prin conturi corespondente prin aranjamentul bancar conceput de Banca [...] și să raporteze ca tranzacții suspecte OFICIULUI NAȚIONAL PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR unele similitudini ale tipologiilor de spălare a banilor prin intermediul folosirii unor entităţi corporatiste: structura multijurisdicţională sau structura complexă a entităţilor corporatiste sau a trusturilor, efectuarea de plăţi în conturi din străinătate fără o justificare economică clară, utilizarea de conturi deschise în jurisdicţii off-shore fără o necesitate economică evidentă, utilizarea unor persoane interpuse sau a companiilor fantomă, beneficierea de asistenţă în scopuri infracţionale.
Altfel spus, în prezenta cauză, Banca era obligată să aplice măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei, deoarece se afla unei următoarele situaţii care, prin natura lor, prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism: având în vedere că facilitățile de credit au permis transferul unor sume de bani din bănci respondente, Banca [...]și EG GROUP ar fi trebuit, în ceea ce privește relațiile corespondente transfrontaliere și altele similare, pe lângă luarea măsurilor normale de cunoaștere a clienților, să:
(a) Obțină informații suficiente cu privire la instituția respondentă pentru a înțelege, pe deplin, natura afacerii acesteia și pentru a determina, pe baza informațiilor disponibile în mod public, reputația instituției și calitatea supravegherii, inclusiv dacă a făcut obiectul unei investigații pentru spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism sau al unei acțiuni de reglementare;
(b) Evalueze controalele instituției respondente în domeniul CSB/CFT;
(c) Obțină aprobarea conducerii anterior inițierii unor noi relații corespondente;
(d) Înțeleagă în mod clar responsabilitățile ale fiecărei instituții; și
(e) Cu privire la ”plătibil prin conturi”, fie satisfăcute că banca respondentă a luat măsuri de cunoaștere a clientelei privind clienții care au acces direct la conturile băncii corespondente, și că are posibilitatea de a furniza informații relevante privind identificarea clienților, la cererea băncii corespondente.
In drept, am invocat disp art 30 din Legea nr 317/2004.
In ceea ce priveste acuzatia ca as fi derulat o cercetare judecatoreasca ilegala si mi-as fi solutionat singura cererile de recuzare, resping cu vehementa aceste acuzatii si precizez că imparţialitatea se analizează în raport cu soluţia ce se poate pronunţa pe fondul cauzei, cu trimitere la dispoziţiile cuprinse în art.396 C.pr.pen.: din analiza acestor texte de lege, reţinem că pentru a dispune condamnarea unei persoane acuzate de săvârşirea unei infracţiuni, judecătorul trebuie să constate, mai presus de orice îndoială rezonabilă, întrunirea conţinutului constitutiv al unei infracţiuni şi imputabilitatea acesteia persoanei acuzate (actus rei, adică fapta şi mens rea, adică latura subiectivă trebuie probate dincolo de orice îndoială rezonabilă): altfel spus, există obligaţia de abţinere/admitere a recuzării atunci când din conduita judecătorului transpare bănuiala legitimă că şi-ar fi putut forma convingerea dincolo de orice dubiu rezonabil cu privire la vreuna din faptele deduse judecăţii în privinţa cărora judecătorul va pronunţa vreuna din principalele soluţii pe fondul cauzei prevăzute de art. 396 C.pr.pen.: achitare, condamnare sau încetarea procesului penal.
Pentru a fi susceptibil de recuzare prin prisma aparenței de imparțialitate, este important de verificat dacă judecătorul, încă de la prima audienţă, s-a pronunţat pe fondul litigiului, adică în privinţa vinovăţiei persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni[1].Se cuvine reţinut că intră în sfera de incidenţă a art. 64 alin. 1 lit. f C. pr. pen., acele temeiuri cu privire la care există suspiciunea rezonabilă că judecătorul ia o măsură cu privire la care lasă să se înţeleagă, dincolo de orice dubiu rezonabil, că şi-a creat convingerea cu privire la vinovăţia vreunuia dintre inculpaţi.
De lege lata, invocarea prin prisma cazului de incompatibilitate prevăzut în art.64 alin 1 lit f) din Codul de procedură penală a unor motive care nu privesc imparţialitatea instanţei atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se pronunţă de către judecătorul recuzat.
Textele care permit judecătorului să analizeze admisibilitatea unei cereri de recuzare înainte de trimiterea la un alt complet de judecată fiind cuprinse în art. 67 alin 4 şi 67 alin. 5 C.pr.pen., acestea au fost coroborate cu dispoziţiile cuprinse în art. 64 lit. f C.pr.pen., judecătorul apreciind că nu atrage impartialitatea instantei respectarea unei proceduri obligatorii prevăzute de lege.
Posibilitatea judecatorului de a solutiona el insusi admisibilitatea unei cereri de recuzare este consacrata si in practica Inspectiei Judiciare: a se vedea, exempli gratia, rezolutia 3017/ij/1682/dij/2016, rezolutia 851/ij/345/dij/2015, rezoluții prin care s-a dispus clasarea cauzelor justificat de imprejurarea ca respingerea ca inadmisibila a unor cereri de recuzare se incadreaza in prevederile legale.
1. În încheiere am evocat posibilitatea legală de suplimentare a probatoriului, făcând referire inclusiv la principiul imediatei aplicări a normei de drept procesual penal, la filele 28-34, în următorii termeni:
Pe parcursul judecății, în vederea aflării adevărului – regulă diriguitoare a procesului penal consacrată în disp.art. 5 C. pen., aplicabilă în exercitarea tuturor funcțiilor judiciare, inclusiv a funcției de verificare a legalității netrimiterii în judecată, cu mențiunea că principiul aflării adevărului, ca orice principiu fundamental al procesului penal, garantând preeminenţa dreptului într-o societate democratică și justa aplicare a legii procesual penale, trebuie să își facă simțită prezența până și în cele mai nesemnificative acte ale organelor judiciare, fiecare dispoziție din Codul de procedură penală urmând a fi interpretată și aplicată, în mod concret, în lumina acestor principii –, Curtea a pus în discuția părților relevanța suplimentării probatoriului, prin administrarea, din oficiu, în cadrul probei cu înscrisuri, a următoarelor mijloace de probă, dispunând, în ședința din 6.05.2016 în sensul:
- emiterii unei adrese către Banca Naţională a României pentru a se prevedea care sunt procedurile de „Know Your Customer”-de cunoaştere a clientelei, obligatoriu a fi efectuate de către bănci atunci când se deschid conturi escrow;
- emiterii unei adrese către Banca Comercială Română pentru a se depune la dosarul cauzei verificările ce s-au desfăşurat în legătură cu contul escrow din data de 19.06.2014, în ceea ce priveşte expunerea la potenţialul risc de spălare a banilor şi, totodată care sunt politicile pe care le desfăşoară BCR în privinţa cunoaşterii clientelei atunci când se deschid conturi escrow;
- emiterii unor adrese către EURO INSOL SPRL şi Banca Comercială Română pentru a face dovada acordului creditorilor, în privinţa deschiderii contului escrow din 19.06.2014 în care banca pretindea calitatea de creditor al INR MANAGEMENT REAL ESTATE SRL şi, totodată, de agent escrow, BCR urmând să-şi precizeze poziţia în legătură cu posibilitatea ca aceeaşipersoană juridică să cumuleze calitatea de agent escrow cât şi de parte în procedura de insolvenţă;
- emiterii unei adrese către Tribunalul Bucureşti –Secţia a VII-a Civilă– pentru ataşarea dosarului nr. 28062/3/2013, părţile urmând să indice filele din dosar unde este materializat acordul creditorilor la deschiderea contului escrow;
- având în vedere că la dosarul cauzei s-a depus de către EURO INSOL raportul privind împrejurările care au generat intrarea debitorului INR MANAGEMENT REAL ESTATE SRL în faliment, Curtea de Apel a cerut să se precizeze de către intimatul Borza Remus, în calitate de reprezentant legal al EURO INSOL SPRL, modalitatea în care s-a materializat intenţia de angajare a răspunderii administratorului şi dacă au fost sesizate organele de urmărire penală cu potenţialele fapte de spălare a banilor, aferente contractelor de consultanţă încheiate între INR MANAGEMENT REAL ESTATE SRL şi societăţile despre care se face menţiunea că aparţin şi sunt controlate în calitate de beneficiari reali de către fostul administrator al societăţii, ANCA RUSU şi de către soţul acesteia;
- emiterii unor adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală pentru a se preciza dacă pe rolul acestor instituţii figurează înregistrate dosare având obiect suspiciuni privind spălarea banilor şi delapidare, în raport cu falimentarea INR MANAGEMENT REAL ESTATE SRL. La aceste adrese s-a ataşat raportul privind intrarea în insolvenţă a societăţii INR MANAGEMENT REAL ESTATE întocmit de EURO INSOL SPRL.
- părţile din prezenta cauză, precum şi Banca Comercială Română vor face verificările şi vor comunica instanţei precizările privind modalitatea în care s-a identificat beneficiarul real al societăţii INR MANAGEMENT REAL ESTATE SRL, având în vedere că la data de 01.07.2005, aceasta figurează a fi deţinută de către o societate OCTAVO HOLDING INVESTMENTS LIMITED, societate încorporată la sediul unui încorporator de societăţi off-shore din Republica Cipru.
- părţile din prezenta cauza urmează să facă precizări în ceea ce priveşte modalitatea de intrarea în posesie, respectiv de vânzare la un preţ subevaluat a terenului din localitatea SNAGOV şi, totodată, cu privire la derularea efectivă a contractelor de consultanţă menţionate la punctul nr. 6, contracte care au fost încheiate pentru facilitarea unor plăţi, către persoane fizice şi la societăţi controlate de către aceste persoane fizice, în calitate de beneficiari reali;
- emiterii unei adrese către Banca Comercială a României pentru a se depune la dosarul cauzei verificările care au fundamentat şi toată documentaţia care a stat la baza acordării facilităţii de credit garantată prin contractul de ipotecă societăţii INR MANAGEMENT REAL ESTATE SRL, precum şi toate înscrisurile derivând din relaţiile comerciale dintre BCR şi societatea INR MANAGEMENT REAL ESTATE SRL iar, în măsura în care s-au făcut verificări în ceea ce priveşte beneficiarul real al acestei societăţi, se va detalia în scris natura verificărilor.
Judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere, pentru dispunerea măsurii de suplimentare a probatoriului, că potrivit disp. art. 341 alin. 2 Cod de procedură penală, judecătorul poate solicita părţilor să depună note scrise cu privire la admisibilitatea sau temeinicia plângerii, textul de lege neinterzicând în mod expres ca judecătorul să solicite să fie atașate înscrisurile pe care le apreciază a fi relevante pentru soluționarea cauzei.
Altfel spus, judecătorul este îndrituit să efectueze orice demers îl consideră necesar în vedea aflării adevărului –regulă diriguitoare a procesului penal–, pentru soluționarea cauzei; or, soluţionarea acestei cauze nu era posibilă fără a avea în la bază o imagine completă fără analiza certitudinii creanţei BCR care a justificat înscrierea la masa credală a BCR cu întreaga sumă solicitată, respectiv 380.172.308,05, de vreme ce atât la dosarul de urmărire penală cât şi în Raportul privind cauzele si împrejurările care au dus la apariţia insolventei debitoarei INR MANAGEMENT REAL ESTATE SRL întocmit in temeiul art. 59 din Legea nr. 85/2006, aflat la filele 51-116 vol.1 instanță, dar şi la filele 87-247 vol. Vol.2 dup figura menţiunea potrivit cu care BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A a semnat cele două facilități de credit CUMULÂND CALITATEA DE AGENT, ARANJOR ȘI CREDITOR, aspect ce ar fi fost per se suficient să per suficient să genereze unele suspiciuni reprezentanţilor EURO INSOL SPRL privind certitudinea creanței pretinse de BCR în calitate de creditor și să-i determine să solicite de la instituția de credit documentația de credit aferentă acordării celor două facilități societăţii INR MANAGEMENT REAL ESTATE SRL.
În plus, se cuveneau a fi efectuate verificărilor privind clarificarea împrejurărilor care s-au făcut în legătură cu deschiderea contului escrow în data de 19.06.2014 de către BCR, care cumula calitatea de CREDITOR și de AGENT ESCROW: Curtea a avut în vedere că ține de esența încheierii unui cont escrow ca acesta să aibă, din punct de vedere al cocontractanților, o structură tripartită.
IN CUPRINSUL MOTIVARII, AM EXPUS PE LARG DE CE ACESTE PROBE ERAU NECESARE CLARIFICARII SUSPICIUNII REZONABILE PRIVIND SAVARSIREA INFRACTIUNII DE ABUZ IN SERVICIU DE CATRE INTIMATUL REMUS BORZA, DEOARECE DENUNTAREA ACTELOR FRAUDULOASE DE CATRE LICHIDATOR LA APROXIMATIV TREI ANI DUPA INTRAREA IN PROCEDURA DE INSOLVENTA si DOAR DUPA INTERPELAREA DE CATRE JUDECATORUL DE CAMERA PRELIMINARA IN DATA DE 6.05.2016, întrunea, inter alia, si condițiile de tipicitate a acestei infracțiuni.Pe parcursul soluționării prezentei cauze, a intrat în vigoare, de altfel, în data de 23 mai 2016, OUG nr.18/2016, posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a suplimenta probatoriul cu înscrisuri noi pentru soluționarea plângerii împotriva soluției de netrimitere în judecată fiind consacrată legislativ în disp.alin.5 ind.1 a art. 341 din Codul de procedură penală, text potrivit cu care judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Cum norma de procedură penală este de imediată aplicare, la pronunțarea soluției prev de art.341 alin. 6 pct.b) din Codul de procedură penală, au fost avute toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca urmare a diligențelor depuse de judecătorul de cameră preliminară în ședința din data de6.05.2016.
Totodata, conform celor convenite telefonic cu doamna jurnalist Ramona FERARU, va adresez respectuoasa rugaminte de a aproba publicarea, in exercitarea dreptului la replica ca urmare a aparitiei articolului ELAN PUNE TUNURILE PE CAMELIA BOGDAN, a raportului Inspectiei Judiciare de apărare a reputatiei mele profesioanale. Precizez ca Inspectia Judiciara a mai formulat concluzii de admitere a reputatiei mele profesionale si in raport cu sustinerile potrivit carora mi-ar fi fost aranjat un examen de promovare in schimbul pronuntarii unei solutii. In eventualitatea in care ati relatat acest subiect, va rog sa imi permiteti, sa atasez, de asemenea, alaturat, in vederea unei corecte informari a opiniei publice, raportul Inspectiei Judiciare.
Va multumesc respectuos si va rog sa primiti expresia intregii mele consideratii.
Cu distinsă apreciere,
Camelia Bogdan”, este mesajul fostei judecătoare.