Sursa foto Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
În anul 2024, pragul sărăciei relative în România a fost stabilit la un venit anual de 23.262 de lei pentru o persoană, echivalentul a aproximativ 63 de lei pe zi, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În baza acestui prag, 3,59 milioane de români au fost considerați săraci.
Povara traiului de zi cu zi. Milioane de români sunt considerați săraci
Rata sărăciei relative (AROP), calculată pe baza veniturilor disponibile ale gospodăriilor (fără a lua în considerare autoconsumul), a fost de 19% în 2024. Aceasta marchează o scădere de 2,1 puncte procentuale față de anul precedent, ceea ce indică o ușoară îmbunătățire a situației generale.
Copiii și tinerii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie. Datele arată că:
- 26,2% dintre copiii cu vârste între 0 și 17 ani trăiesc sub pragul sărăciei;
- 22,2% dintre tinerii de 18-24 de ani se află în aceeași situație.
De asemenea, gospodăriile în care locuiesc copii sau tineri de 18-24 de ani prezintă un risc semnificativ mai ridicat de sărăcie (22,6%), comparativ cu cele fără persoane tinere sau minori, unde rata este mai scăzută cu 8,6 puncte procentuale.
Situația pe anul trecut
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2024, sprijinul financiar oferit prin pensii și alte transferuri sociale a avut un impact decisiv în reducerea sărăciei în România. În lipsa acestor ajutoare, peste 41% din populație s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative, ceea ce ar fi însemnat o dublare a actualei rate.
Cei mai afectați ar fi fost vârstnicii de peste 65 de ani. Conform datelor oficiale, aproape 85% dintre ei s-ar fi confruntat cu sărăcia dacă nu ar fi beneficiat de transferuri sociale. În plus, în anul 2024, 615.000 de persoane sub 65 de ani locuiau în gospodării unde activitatea profesională era extrem de redusă — adică adulții activi munceau sub 20% din capacitatea potențială. Aceste gospodării sunt considerate cu intensitate foarte scăzută a muncii, un factor ce contribuie direct la vulnerabilitate economică.
Risc ridicat de sărăcie și excluziune socială
Datele mai arată că 27,9% dintre români — echivalentul a 5,3 milioane de persoane — se aflau în 2024 în risc de sărăcie sau excluziune socială (AROPE). Acest indicator include nu doar lipsa veniturilor suficiente, ci și privarea materială și socială severă, precum și participarea limitată pe piața muncii.
Deși cifrele sunt ridicate, se observă o scădere cu 4,1 puncte procentuale față de anul anterior, ceea ce înseamnă că aproximativ 740.000 de persoane au ieșit din această categorie de risc în decurs de un an.
Indicatorul AROPE subliniază nu doar dimensiunea economică a sărăciei, ci și excluderea de la viața socială și lipsa accesului la bunuri și servicii de bază, elemente esențiale pentru o viață decentă. Mai mulți români au fost incluși în categoria celor săraci.
bani / sursa foto: dreamstime.com
Comparativ cu anul 2023, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a înregistrat o scădere semnificativă în 2024, diminuându-se cu 4,1 puncte procentuale. Această reducere se traduce printr-un număr mai mic cu aproximativ 740.000 de persoane aflate în această situație.
Distribuția pe grupe de vârstă arată că tinerii sunt printre cei mai vulnerabili. În 2024, 33,8% dintre copiii și adolescenții cu vârste între 0 și 17 ani și 31,3% dintre tinerii de 18-24 de ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. În schimb, pentru segmentul de vârstă 25-49 de ani, rata a fost mai redusă, de 22,9%. Persoanele vârstnice, cu vârsta de 65 de ani și peste, au înregistrat un nivel ridicat al acestui risc, cu o pondere de 29,3%.
Analizând statutul ocupațional, datele arată că 17,3% dintre persoanele active, cu vârsta de 18 ani și peste, erau în risc de sărăcie sau excluziune, comparativ cu 37,5% dintre cele fără un loc de muncă.
Analiză pe categorii de gospodării
Pe categorii de gospodării, cele mai afectate au fost familiile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți, unde jumătate dintre membri (50,9%) se aflau în situație de risc. Urmează gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți cu copii (37,2%) și cele monoparentale (36,5%).
În gospodăriile fără minori sau tineri dependenți (18-24 ani), incidența cea mai ridicată s-a înregistrat în rândul celor formate dintr-o singură persoană – 34,7%, în contrast cu gospodăriile mai mari, formate din cel puțin trei adulți, unde procentul a fost considerabil mai scăzut – 17,6%.
În anul 2024, cea mai ridicată rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) s-a înregistrat în regiunea Sud-Est a țării, unde 39,7% dintre locuitori se confruntau cu cel puțin una dintre formele de vulnerabilitate socială incluse în acest indicator. Regiunea Sud-Vest Oltenia a urmat îndeaproape, cu o rată de 35,1%, în timp ce cea mai scăzută incidență a fost raportată în zona București-Ilfov, unde doar 12% dintre persoane se aflau într-o astfel de situație.
Mulți cetățeni se aflau deja în zona de risc
Indicatorul AROPE include trei dimensiuni: riscul de sărăcie, deprivarea materială și socială severă și intensitatea foarte redusă a muncii în gospodărie. Analiza intersecției dintre aceste componente permite o înțelegere detaliată a gradului de vulnerabilitate și a modului în care cele trei dimensiuni se suprapun.
Din cele 5,3 milioane de persoane considerate în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, majoritatea – 3,595 milioane – se aflau în risc de sărăcie, aceasta fiind cea mai des întâlnită formă de vulnerabilitate.
Dintre persoanele afectate de AROPE:
- Aproximativ 1,789 milioane se aflau doar în risc de sărăcie, fără a experimenta deprivare materială severă sau lipsă de activitate în gospodărie.
- 1,596 milioane se confruntau exclusiv cu deprivare materială și socială severă.
- 82.000 de persoane trăiau doar în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, fără a fi afectate de celelalte două dimensiuni.
Analizând combinațiile între două dintre cele trei componente:
- 1,294 milioane de persoane erau simultan în risc de sărăcie și deprivate material și social sever.
- 157.000 erau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate redusă a muncii.
- 21.000 de persoane erau atât în gospodării cu muncă foarte redusă, cât și în stare de deprivare severă.
Cea mai gravă situație a fost înregistrată în rândul a 355.000 de persoane, care s-au confruntat simultan cu toate cele trei forme de vulnerabilitate: trăiau în sărăcie, erau deprivate material și social sever și locuiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii. Aceste cazuri reflectă cele mai acute forme de excluziune socială din România anului 2024.
