Dana Gârbovan, șefa Uniunii Judecătorilor din România, a reacţionat la puţin timp după ştirea despre achitarea magistratei care a condus Secţia de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), judecătoarea Gabriela Bârsan.

Comunicatul Secţiei pentru judecători a CSM a fost analizat de Gârbovan, ale cărei concluzii sunt expuse mai jos.

„Am citit azi comunicatul Sectiei pentru judecatori a CSM si m-am bucurat ca, pentru prima data, asumandu-si rolul de garant al independentei judecatorilor si al instantelor, Sectia a denuntat public practica abuziva a DNA din dosarul Birsan de a cerceta judecatori pentru hotararile pe care le pronunta.

Pregatisem o postare in aceasta seara in care aratam ca acest caz nu este izolat, doarece au fost si alte cauze in care judecatori au fost cercetati, suspendati din functii, in dosare cu grave neregularitati si abuzuri constatate prin hotarari definitve.

Sunt si in prezent dosare deschise in care judecatori sunt anchetati si chemati la DNA pentru a da explicatii exact pe modul in care isi instrumenteaza dosarele.

Explicam in postare, o data in plus, de ce in acest moment este necesara crearea "Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie", tocmai pentru a proteja judecatorii de astfel de practici specifice procuraturii comuniste.

Am scris tehnic, argumentat, cu exemple.

In timp ce-mi reciteam postarea inainte de publicare am ascultat-o pe doamna judecator Gabriela Barsan si m-am oprit.

Am ascultat-o vorbind cu demnitatea unui om puternic, nefrant si neindoit, despre anii in care a fost suspendata din functie si umilintele la care ea si familia dansei au fost supusi in aceasta perioada.

Am ascultat-o si mi-am dat seama ca orice as spune tehnic ar fi fost steril si nepotrivit acum, deoarece atunci cand trebuia sa vorbim, am tacut.

Doamna Birsan a spus ca se va mai intoarce la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a mai intra inca o data intr-o sedinta de judecata, dupa care va iesi cu capul sus din profesie.

In timp ce dansa iese cu capul sus, noi, cei ramasi, nu putem decat sta cu capul plecat, atat din respect, cat si de rusine.

Sa tacem, cu capul plecat, si sa facem un efort sa gandim. Sa ne gandim la momentele in care trebuia sa vorbim si am tacut. Sa ne gandim ce putem face acum sa ne redobandim si noi demnitatea pierduta in demagogie, vorbe goale, ipocrizie si lasitate”, a scris Dana Gârbovan pe Facebook.

Amintim că fosta preşedintă a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), judecătoarea Gabriela Bârsan, a fost achitată în dosarul în care a fost acuzată de procurorii DNA de luare de mită. Sentința este definitivă.

 

Astfel, Completul de cinci judecători de la Înalta Curte a menținut sentința dată în primă instanță, în 2016.

Gabriela Bârsan, preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul ÎCCJ la data faptelor, a fost trimisă în judecată în iulie 2014 pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice; luare de mită; folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii şi trafic de influenţă. Iuliana Puşoiu, judecător la aceeaşi secţie, este acuzată de două infracţiuni de luare de mită şi uz de fals. În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei Anton Pandrea (fost preşedinte al secţiei penale a ÎCCJ şi fost membru al CSM), în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de favorizare a făptuitorului, şi Corina Corbu (judecător la secţia de contencios administrativ şi fiscal), acuzată de complicitate la favorizarea făptuitorului. Ambele au fost achitate.

 

De asemenea, au fost trimişi în judecată avocaţii Radu şi Claudia Silinescu Gherbovan, omul de afaceri Gabriel Chiriac şi Florian Ionescu, şoferul Gabrielei Bârsan, angajat la ÎCCJ.

În iulie 2014, judecătoarele Gabriela Bârsan şi Corina Corbu au fost suspendate din funcţie de CSM. Gabriela Bîrsan este soţia fostului judecător CEDO Corneliu Bârsan.

 

Minuta instanței: 3 mai 2018

 

Cu majoritate: Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Natională Anticoruptie si de inculpatii Bîrsan Gabriela Victoria, Ionescu Florian si Corbu Corina Alina împotriva sentintei penale nr.1055 din data de 29 noiembrie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală, în dosarul nr.2820/1/2014.

 

În baza art.275 alin.(2) Cod procedură penală obligă apelantii intimati inculpati Bîrsan Gabriela Victoria, Ionescu Florian si Corbu Corina Alina la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

 

În baza art.275 alin.(6) Cod procedură penală onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat Chiriac Gabriel, în sumă de 520 lei, rămâne în sarcina statului.

 

În baza art.275 alin.(6) Cod procedură penală onorariile cuvenite apărătorilor desemnati din oficiu până la prezentarea apărătorilor alesi pentru apelantii intimati inculpati Bîrsan Gabriela Victoria, Ionescu Florian si Corbu Corina Alina şi intimaţii inculpaţi Puşoiu Iuliana, Gherbovan Silinescu Claudia, Gherbovan Silinescu Radu şi Pandrea Anton, în sumă de câte 150 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 3 mai 2018.

 

Cu opinie separată, numai în sensul admiterii apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Natională Anticoruptie, desfiinţării în parte a sentinţei penale nr.1055 din data de 29 noiembrie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală, în dosarul nr.2820/1/2014 şi, în rejudecare, schimbarea temeiului achitării inculpatei Puşoiu Iuliana din art.396 alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit.a Cod procedură penală în art.396 alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prevăzută de art.256 Cod penal din 1969 raportat la art.6 si art.7 alin.3 din Legea nr.78/2000 şi condamnării inculpaţilor Puşoiu Iuliana pentru săvârşirea infractiunii de uz de fals, prevăzută de art.291 alin.1 Cod penal din 1969, şi Gherbovan - Silinescu Radu pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii, prevăzută de art.31 alin.2 raportat la art.290 alin.1 Cod penal din 1969.

Dosarul „Bârsan”

 

În rechizitoriul întocmit de procurorii DNA se arată că „cercetările penale efectuate în prezenta cauză faţă de cei 8 inculpaţi vizează perioada ianuarie 2010 - mai 2011 şi, din probele administrate în cursul urmăririi penale, a rezultat un tablou infracţional complex, la care au participat, pe de o parte, persoane învestite cu demnităţii publice (judecători) şi, pe de altă parte, patroni de firme cu interese judiciare ori avocaţi ai acestora”.

 

Procurorii susţineau că judecătorii s-au folosit de prerogativele lor în scopul rezolvării unor probleme personale, precum petreceri gratuite pentru aniversările proprii la restaurante exclusiviste din Paris, Bucureşti, vacanţe şi călătorii cu avionul gratuite, anulare de bilete de avion şi obţinerea altor bilete conform dorinţelor, cazare în apartament dintr-un cartier exclusivist al Parisului, obiecte vestimentare de lux.

 

Persoanele din a doua categorie, mai arătau procurorii, au oferit avantajele materiale magistraţilor şi au obţinut tergiversarea dosarelor aflate pe rolul Instanţei supreme, strămutarea ori promisiunea traficului de influenţă în perspectiva unor soluţii favorabile. „În esenţă, cei patru judecători şi avocaţii Radu şi Claudia Silinescu Gherbovan au asigurat asistenţă juridică pentru cinci firme, din care două aparţineau omului de afaceri Gabriel Chiriac, beneficiare ale admiterii strămutărilor, suspendării judecării cauzelor până la soluţionarea strămutărilor, traficului de influenţă, favorizării făptuitorului.

 

Pe un alt palier, probele procurorilor „relevă relaţia dintre Gabriela Bârsan şi şoferul Florian Ionescu, acesta din urmă fiind un om în casă aflat la dispoziţia personală a judecătoarei”. "Practicile infracţionale s-au bazat pe o reţea de cereri de strămutare, concomitent cu suspendarea judecării cauzelor de fond până la soluţionarea strămutării, în scopul tergiversării flagrante în favoarea firmelor beneficiare.

 

Această activitate infracţională a fost facilitată de către preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, inculpata Bârsan Gabriela Victoria, chiar şi în situaţii în care nici măcar nu s-a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea strămutării. O a doua modalitate a constituit-o soluţionarea unor dosare de către judecătoarea Puşoi Iuliana în mod favorabil firmelor reprezentate, asistate chiar de către avocatul Gherbovan Silinescu Radu", se mai arată în rechizitoriul de trimitere în judecată.

 

Anchetatorii au mai notat că judecătoarele Bârsan şi Puşoiu au primit, în schimbul acestor servicii judiciare, excursii, bilete de avion, cadouri provenind de la omul de afaceri Gabriel Chiriac şi cei doi soţi avocaţi Gherbovan.

 

În cazul judecătoarei Bârsan, acuzau anchetatorii, foloasele au fost date direct ori prin intermediul şoferului Florian Ionescu, care a dat declaraţii mincinoase în favoarea "şefei sale". Procurorii mai aratătau că descoperirea relaţiei infracţionale dintre judecătoare, avocaţi şi omul de afaceri Gabriel Chiriac a fost îngreunată, favorizată şi chiar zădărnicită de Anton Pandrea. „Astfel, judecătorul Anton Pandrea a autorizat, la data de 5.04.2011, interceptarea şi înregistrarea audio-video pe o durată de 30 zile a convorbirilor telefonice ambientale dintre judecătoarele Puşoiu, Bârsan şi Claudia Gherbovan, precum şi înregistrarea de imagini.

 

El i-a relatat despre aceste înregistrări judecătoarei Corina Corbu, iar aceasta, în calitate de "prietenă", a atenţionat-o pe avocata Claudia Gherbovan, informaţia ajungând apoi la judecătoarele Gârbovan şi Puşoiu”, conform rechizitoriului. De altfel, după ce „au aflat despre cercetările efectuate în cauză", preocuparea majoră a judecătoarelor Puşoiu şi Bârsan a fost de a-şi constitui probe, alibi, justificări, revendicând cu un plus de tenacitate corectitudinea relaţiei dintre ei, pentru a ascunde cooperarea lor delictuală, erau acuzele DNA.