Evenimentul Zilei > International > Prăbuşirea globală a Europei: Nu i se cunoaşte nici avuţia, nici sărăcia
Prăbuşirea globală a Europei: Nu i se cunoaşte nici avuţia, nici sărăcia

Prăbuşirea globală a Europei: Nu i se cunoaşte nici avuţia, nici sărăcia

YENI ŞAFAK. Lipsită de viziune strategică şi planifacare în privinţa problemelor globale, Uniunea Europeană transmite semnale de prăbuşire. Capitalele ţărilor, în primul rând ale Germaniei şi Franţei, aduc în atenţie propriile strategii care au ca prioritate propriile politici, lăsând în afară Bruxelles-ul. Pentru Uniunea Europeană, care nu poate prezenta niciun plan în afara influenţei limitate a forţei economice, eşecul Afganistan poate reprezenta pentru Uniune ultimul cui bătut în sicriu.

După instalarea administraţiei Joe Biden în SUA, planul Uniunii Europene de a repara punţile cu Washingtonul şi a deveni o putere globală au eşuat. Politica administraţiei Biden în eşecul Afganistan i-a pus într-o situaţie dificilă pe partenerii europeni şi a evidenţiat dependenţa acestora de Washington, precum şi incapacitatea coastei de est a Atlanticului în faţa problemelor globale. După despărţirea Washingtonului de Kabul, s-a putut vedea că Bruxelles-ul nu are niciun plan şi nicio pregătire privind Afganistanul şi, în general, problemele globale. Acest comentariu este confirmat şi de imaginea Bruxelles-ului din ultima perioadă: deconectat de la evenimente.

 Nu a putut face fără SUA

 Incapacitatea Uniunii Europene în ceea ce priveşte securitatea globală s-a văzut cel mai recent în timpul evecuărilor din Afganistan. La summit-ul G7 ce s-a desfăşurat zilele trecute, ţările UE nu au reuşit să convingă SUA să amâne data de 31 august şi au fost nevoite să încheie evacuarea din Kabul mai devreme. Nicio ţară europeană nu s-a putut angaja să asigure securitatea evacuărilor din Afganistan fără sprijinul Statelor Unite.

 Bruxelles-ul este deconectat

 După plecarea Marii Britanii de UE în urma Brexit se poate observa că în privinţa politicii externe şi a politicilor economice, ţări precum Germania şi Franţa, s-au despărţit de Bruxelles. După evenimentele din Afganistan, Berlinul, Parisul şi Roma au lansat iniţiative care au ocolit Bruxelles-ul. Pe lângă întâlnirile diplomatice ale ministrului de externe al Germaniei, Heiko Maas, cu reprezentanţii diverselor ţări din regiune privind Afganistanul, faptul că prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, a bătut la uşa ţărilor G20 este unul dintre exemplele acestei situaţii.

 Caută soluţia în bani

 Ţările UE încearcă să înlăture lipsa viziunii strategice şi a planurilor în problemele globale, în primul în ceea ce priveşte migraţia neregulată, prin forţa economică. Săptămâna trecută, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că pentru ajutorul umanitar ce va fi acordat Afganistanului şi ţărilor din jurul Afganistanului (Pakistan, Uzbekistan, Iran şi Turkmenistan) în anul 2021 este în vcaloare de 57 de milioane de euro şi că au făcut propunerea de a mări această sumă. Şi pentru că nu există o strategie în privinţa migraţiei neregulate, este cunoscut faptul că există o mare ruptură între ţările din sud şi nord, membre ale UE.

 Visul armatei UE

 În urma evoluţiei în care Statele Unite au pus într-o situaţie dificilă ţările europene a fost lansată ideea înfiinţării unei „structuri militare autonome”, dar nu s-a obţinut niciun progres în această problemă. Faptul că Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate al UE, Josep Borrell, reitera în articolul său din New York Times, după înfrângerea din Afganistan, necesitatea ca Uniunea Europeană să fie independentă din punct de vedere militar, nu a produs nicio schimbare la Bruxelles. Ca obstacole în calea acestui proiect este menţionat faptul că ţările membre UE nu doresc să contribuie la bugetul acestei armate ce urmează a fi înfiinţată, precum şi influenţa pe care o are rivalitatea dintre Paris şi Berlin.(Rador)

Publicat in categoriile: International
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: