România este un izvor nesecat de tradiții în orice parte a țării ai ajunge. Mulți străini care ne vizitează țara sunt fascinați de obiceiurile care dăinuie de sute de ani. Unul dintre acestea este târgul de fete de pe Muntele Găina. Scriitorul ungur Jokai Mor a fost foarte încântat când a ajuns să vadă cu ochii lui obiceiul românesc și l-a descris în detaliu în romanul său „Sărmanii Bogaţi”.

Se spune că o găină făcea ouă de aur

Târgul de fete de pe Muntele Găina este un obicei născut la sfârșitul secolului al XIX-lea și s-a transmis din generație în generație în comunitățile din Munții Apuseni. De atunci, an de an, aici se adună o mulţime impresionantă de oameni din toate satele moţilor şi chiar dacă tocmeala pentru fetele bune de măritat s-a stins încet încet, oamenii sărbătoresc cu mare fast această zi, în care fetele de odinioară își căutau perechea.

Există și o legnedă care spune că pe Muntele Găina locuia în vremuri străvechi o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur.

Îndrăgostiţii veneau aici ca să-și mărturisească dragostea și primeau câte un ou de aur.

Oamenii erau atât de fermecaţi de găina cu ouă de aur, încât au pus numele acelui loc, Muntele Găina, dar i se mai spune și Muntele Dragostei.

Tradiția din România, descrisă într-un roman celebru

Jokai Mor, unul dintre marii scriitori ai Ungariei, a fost tare impresionat de obiceiul „neobișnuit” al comunităţilor din Munţii Apuseni.

În romanul său, „Sărmanii bogaţi”, autorul a scris despre Târgul de fete de pe Muntele Găina.

„În seara primei sâmbete după sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan, la Sânziene, turtarii din Băiţa şi din Câmpeni, cu caii lor încărcaţi cu turte de miere, cu sticluţe pline de mied, pornesc spre vârful muntelui Găina, unde îşi ridică corturi, iar în ziua următoare se adună populaţia veselă la târgul de fete ce se ţine în acea zi pe vârful piscului”, scria Jokai Mor.

Fetele de măritat erau atracția târgului. Gătite din cap până în picioare, erau aduse de părinți o dată cu zestrea, foarte importantă la fel ca și frumusețea viitoarei mirese.

„Mamele din regiunea munţilor îşi aduc şi zestrea fetei, pe care o prezintă deodată cu fata. La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi. Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergăriile cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului. Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg”, arăta scriitorul Jokai Mor, în „Sărmanii Bogaţi”.

Tocmeala acestui obicei unic în România

Tinerele nu erau ușor de dat. Băieții trebuiau să se tocmească cu părinții fetelor, iar învoiala nu era ușor de obținut.

„Pe unele dintre fete le ţin tare la preţ, pe altele le vând cât ai bate din palme, la primul client care se prezintă. Perechea nouă urmată de cântece de fluier şi cimpoiu pleacă până la primul călugăr care le dă binecuvântarea căsătoriei”, informa autorul.

Tradiţia târguielii pentru fata de măritat s-a stins încet încet în următoarele decenii. Sărbătoarea continuă, în fiecare vară, pe Muntele Găina.

Conform tradiției, Târgul de Fete de pe Muntele Găina are loc în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de ziua Sfântului Ilie, care este sărbătorit pe data de 20 iulie.