Procurorii au decis: vinovat este mortul

Cazul exploziei din Electronicii, sector 2, are un singur vinovat, așa au decis procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Maistrul Constantin Dumitru.  Dacă ar fi supraviețuit, bărbatul ar fi fost acuzat de ”săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 Cod Penal și infracțiunile prevăzute de art. 37 și 38 din Legea 219/2006 privind sănătatea și securitatea în muncă”.

Lui i s-a imputat, în baza probelor obținute de investigatori, modul de intervenție care a produs deflagrația care l-a ucis. Faptul că a murit i-a făcut pe procurori să nu înceapă urmărirea penală împotriva lui.

Aceeași soluție, de neîncepere a urmării penale s-a dat, tot la data de 05.08.2013, și în cazul Companiei Distrigaz Sud Rețele SA. ”S-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Distrigaz Sud Rețele SA sub aspectul săvârșirii înfracțiunilor de ucidere din culpă prevăzute de art.178 Cod Penal și vătămare corporală gravă din culpă prevăzută de art 184 Cod Penal, întrucât faptele nu au fost săvârșite de aceasta”. În februarie 2014, soluția rămâne definitivă. Din acest motiv, dosarul exploziei din Electronicii nu ajunge niciodată în instanță.

La doar câteva zile de la decizia procurorilor de a finaliza ancheta prin dispunerea neînceperii urmăririi penale atât în cazul companie cât și în cel al victimei decedate (05.08.2013), Clotilde Armand își dă demisia din funcția de director de inovare și piețe noi din cadrul GDF Suez Energie France (Paris) și se reîntoarce în România ca director general la Egis, o altă companie a statului francez.

În urma maistrului decedat a rămas o soție cu o sănătate șubredă și doi copii, o fată și un băiat, care atunci aveau 22 de ani și, respectiv, 20 de ani.  Reporterul a stat de vorbă cu fiica victimei însă, la rugămintea acesteia nu vom publica nici un detaliu al convorbirii.

Încercarea de a sta de vorbă cu supraviețuitorii deflagrației a eșuat. Prin intermediari, trei dintre ei, încă angajați la Distrigaz Sud Rețele SA, ne-au sugerat teama de a vorbi, constrânși fiind de dependența de companie dar și de un contract care ar interzice interacțiunea cu presa. Cel de-al patrulea nu a putut fi contactat.

La întrebările punctuale care i-au fost trimise pentru a oferi punctul său de vedere în legătură cu acest caz, europarlamentarul Clotilde Armand s-a limitat la a oferi un singur răspuns: că este imoral și nu e deontologic să folosim în campanie electorală tragedia unei familii.

Dar după campanie am putea primi răspunsurile cerute, ca parte a respectării normelor deontologice?

 

PAGINA ANTERIOARA