Dansatoare/ Sursa foto iStock
Din cuprinsul articolului
Cornelia Mazilu, cunoscută drept „cea mai bătrână dansatoare de manele din România”, este o figură emblematică a muzicii și dansului românesc. La 56 de ani, Cornelia continuă să fie activă în domeniul artistic, fiind o prezență constantă la evenimente și spectacole.
Cum a ajuns Cornelia Mazilu dansatoare de manele
Cornelia s-a născut în Galați și a început să studieze dansul de la o vârstă fragedă. A fost balerină la ansamblul „Rapsodia Română”, iar în timpul unui turneu în Moscova, a avut ocazia să învețe tehnici de machiaj de la o balerină rusoaică, care i-a recomandat un rimel rusesc compact, pe care Cornelia îl folosește și astăzi.
@nelucasetaruSISTEM Arăbesc Cornelia Dansatoarea👍NUNTA ROZA 📽️🎬🎹OLTENITA & IONUT♬ sunet original - Nelu Casetaru
În anii '90 și 2000, Cornelia a devenit o prezență constantă în videoclipurile maneliștilor, fiind cunoscută pentru dansurile sale energice și stilul inconfundabil. A colaborat cu artiști precum Adrian Minune și Florin Salam, devenind astfel o figură reprezentativă a acestui gen muzical.
Cornelia. Sursa foto Captură video
În prezent, Cornelia locuiește în Galați și este activă pe rețelele sociale, unde împărtășește momente din viața sa și din activitățile profesionale. De asemenea, continuă să participe la evenimente și spectacole, fiind apreciată pentru energia și pasiunea cu care interpretează.
Cum au apărut manelele în România
Manelele românești s-au dezvoltat treptat, începând cu anii ’50–’60, în comunitățile urbane și rurale, ca un amestec între muzica lăutărească, ritmurile balcanice și influențele orientale. Primele forme ale genului erau mai aproape de muzica lăutărească decât de manelele moderne, iar instrumentele folosite erau preponderent acustice: vioară, țambal, nai, contrabas și percuții tradiționale.
Ion Onoriu și taraful său – Considerat unul dintre precursorii manelelor, Ion Onoriu cânta la petreceri și nunți în Brașov și împrejurimi, combinând ritmuri tradiționale țigănești cu influențe turcești. Piesele sale erau adesea despre iubire și viața de zi cu zi.
În anii ’70, formațiile lăutărești din marile orașe interpretau cântece care astăzi sunt considerate proto-manele. Aceste melodii, precum „Am venit să-ți spun ce simt” sau „Dragostea mea și-al tău dor”, combinau versuri despre dragoste cu ritmuri dansante, pregătind terenul pentru dezvoltarea manelelor comerciale din anii ’90.
@anamaria_mondiala #fyp #nicolaeguta #manelevechi🥳💣 #foryoupage ♬ sunet original - Ani❤️anisoara😘ta
Evoluția manelelor
Artiști precum Vasile Pandelescu sau Ion Niculescu au contribuit la răspândirea primelor manele prin spectacole în restaurante și localuri de muzică populară, folosind ritmuri ușor orientale și refrene repetitive care captau atenția publicului.
În perioada anilor '90, Azur a fost una dintre trupe care au contribuit la popularizarea manelelor în România, alături de formații precum Generic și Albatros. Stilul lor a evoluat, integrând influențe din muzica balcanică și orientale, iar piesele lor au fost apreciate atât în țară, cât și în diaspora românească.
De la aceste prime forme, manelele au evoluat către stilul cunoscut azi, mai ales după anii ’90, când artiști precum Adrian Minune, Florin Salam și Nicolae Guță au început să folosească instrumente electronice și să compună piese comerciale cu ritmuri rapide și refrene memorabile.
