„A lucra acasă în aceste zile fără ca cineva să aibă grijă de copil este incredibil de dificil, cu excepția cazului în care pot fugi în altă cameră închizând ușa după mine. Inevitabil fuga declanșează țipete, dar nu am de ales”.
Silite de pandemie să se ocupe de copii, intelectualele au cele mai mari dificultăți, potrivit Shaunei Shames, „articolele publicate de femei în revistele academice au scăzut de la apariția Covid-19.
O profesoară de geografie explică fenomenul cât se poate de sincer :„E destul de dificil să fac față cu copiii acasă, mai ales că orice aș face, mă întrerup la fiecare 2 minute ... Nici nu-mi imaginez că aș putea scrie o lucrare științifică acum.”
Problemele sunt ciar mai mari pentru părinții care au copii de școală.
„Se dovedește că cineva trebuie să supravegheze - și uneori chiar să forțeze procesul de învățare, chiar dacă acesta se face online, iar acest lucru necesită o muncă efectivă. Cu parcurile, muzeele, piscinele și cinematrografele închise, cineva trebuie să depună eforturi fizice și emoționale pentru a menține copiii ocupați și fericiți. Și asta este treabă grea”.
Activitățile intelectuale în care trebuie angrenați copiii nu sunt, însă, decât o parte a problemei. „Simplul fapt că membrii familiei mănâncă, muncesc și se joacă acasă, înseamnă mai mult de gătit, mai multă curățenie, mai multe cumpărături alimentare și, da, mai multă hârtie igienică”.
Redusă de pandemie la condiția de gospodină, Shauma Shames nu-și poate reprima revolta. „Teoria și cercetarea feministă au descoperit cî că o mare parte din ceea ce oamenii consideră „sex biologic” - femeie sau bărbat - este construită social. (...) Guvernul ar putea oferi subvenții și scutire de impozite pentru servicii de îngrijire care încurajează dezvoltarea și procesul de învățarea al celor mici”,
Eu am un salariu destul de bun, dar totuși, e dureros să dau o sumă de 1.000 USD pe lună sau chiar mai mult pentru a mă asigura că micuțul meu este în siguranță și bine îngrijit în timp ce eu lucrez .
Nu este un conflict între familie și muncă; este o lipsă de oferte de îngrijire a copilului de înaltă calitate, cu costuri reduse”.
Din păcate pentru Sauna Shames, astfel de măsuri ar fi văzute în Occident ca o încurajare a natalității, dacă nu cumva chiar a familiei. Iar astfel de politici nu sunt văzute cu ochi buni.
Exemplele sunt nenumărate. De la acuzațiile adresate lui Viktor Orbancă programul lui de încurajare a natalității e fascist, până la ideea de a taxa suplimentar familiile cu mai mulți copii, ca parte a strategiei de luptă împotriva încălzirii globale.
Recomandările noastre
