Ponta și Nicușor depun azi plângeri penale după apariția pozelor cu Florian Coldea

Ponta și Nicușor depun azi plângeri penale după apariția pozelor cu Florian Coldea

Alegerile prezidențiale din România, programate pentru 4 mai 2025, sunt marcate de un scandal de amploare. Elena Lasconi, candidata USR, a publicat pe rețelele sociale mai multe fotografii care ar sugera o întâlnire între Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI.

Potrivit postării Elenei Lasconi, imaginile ar fi fost realizate în decembrie 2024, într-un moment de tensiune politică, la scurt timp după anularea primului tur de scrutin.

Victor Ponta reacționează dur și amenință cu plângere penală

Fostul premier Victor Ponta a reacționat public în cadrul unei intervenții la România TV. Acesta a calificat fotografiile drept false și a acuzat-o pe Elena Lasconi de manipulare.

„Nu m-am întâlnit niciodată cu Nicușor Dan în particular. Cu Florian Coldea nu am avut nicio relație personală, nu am vorbit, nu am interacționat. Este o făcătură ordinară”, a declarat Victor Ponta.

El a mai precizat că va depune plângere penală împotriva Elenei Lasconi pentru „fals și înșelăciune”, considerând că distribuirea unor imagini fără verificare este o tentativă de manipulare a electoratului.

Nicușor Dan: „Un fals grosolan”

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și-a exprimat, la rândul său, indignarea față de presupusele imagini. Acesta a declarat că nu s-a întâlnit niciodată cu Victor Ponta sau Florian Coldea în context privat.

„Este un fals grosolan. Nu m-am întâlnit niciodată cu Florian Coldea, în afară de o interacțiune instituțională acum zece ani. Nu m-am întâlnit cu Victor Ponta decât în contexte oficiale. Voi depune plângere penală”, a spus Nicușor Dan într-o declarație publicată de B1TV.

Edilul acuză o tentativă de discreditare în campania electorală și cere anchetarea modului în care au fost realizate și difuzate imaginile.

Elena Lasconi: „Am primit fotografiile anonim”

Într-o postare pe Facebook, Elena Lasconi a precizat că imaginile i-au fost trimise pe email de o sursă anonimă. Ea a decis să le facă publice, cerând explicații din partea celor implicați.

„Nu afirm că imaginile sunt autentice sau că sugerează o conspirație. Le-am publicat pentru că românii merită transparență. E nevoie de claritate în campania electorală”, a scris Lasconi. (sursa: Digi24)

Lasconi nu a oferit alte detalii privind proveniența imaginilor sau identitatea expeditorului.

Analiza imaginilor: niciun cadru comun

Fotografiile publicate nu îi surprind pe cei trei – Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea – în același cadru. Fiecare dintre ei este fotografiat separat, ieșind aparent din aceeași clădire. Nu există dovezi clare că întâlnirea ar fi avut loc între toți trei în același moment.

Conform specialiștilor consultați de Digi24, lipsa unui cadru comun și absența metadatelor originale ridică întrebări serioase privind veridicitatea materialului. Un expert în analiză digitală a declarat sub protecția anonimatului că „există suspiciuni rezonabile că imaginile ar fi fost prelucrate sau interpretate greșit”.

Scandalul a generat un val de reacții în mediul politic. Mai mulți comentatori au semnalat pericolul folosirii imaginilor neverificate în campanii electorale.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat că astfel de acțiuni riscă să compromită integritatea procesului democratic.

„Campaniile negative bazate pe suspiciuni și manipulări au devenit o armă tot mai des folosită. E nevoie de reglementări clare privind utilizarea materialelor în spațiul public, mai ales în context electoral”, a spus Pîrvulescu.

Posibile consecințe juridice

Plângerile penale anunțate de Victor Ponta și Nicușor Dan ar putea declanșa o anchetă penală privind falsul în documente și distribuirea de informații înșelătoare în scop electoral. Dacă se dovedește că imaginile sunt fabricate, autorii materialului ar putea fi acuzați de infracțiuni grave.

Conform Codului penal, falsul în înscrisuri și comunicarea de informații false pot fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani, dacă sunt realizate cu scopul de a influența rezultatul alegerilor.