Editura Evenimentul si Capital

Poluare cu insecticide și mercur lângă Salina Turda. Argintul viu din ficatul Turzii | Campanie EVZ - "România otrăvită"

Poluare cu insecticide și mercur lângă Salina Turda
Autor: | | 2 Comentarii | 4358 Vizualizari

Am săpat în pământ și, în 30 de secunde, am dat de mercur. Zeci de tone sunt îngropate lângă Turda. Alte zeci de mii de tone de deșeuri de DDT poluează solul și apa în același loc. Autoritățile știu și tac mâlc. Banii turiștilor aduși de Salina Turda sunt mai importanți. Moartea își ascute coasa, încet.

Cum vii dinspre Alba Iulia către Cluj, cu câțiva kilometri înainte de intrarea în Turda, imediat ce treci de intersecția cu Autostrada Transilvania, se face un drum la dreapta. Odată ce ai intrat pe el, tot pe mâna dreaptă, retina ți-e zgâriată de mormane uriașe de moloz. Fiare nu mai sunt, că țiganii „magneți” au avut grijă să „ecologizeze”, parțial, zona. Cândva, nu mai demult cu un sfert de veac în urmă, zeci de mii de oameni din localitățile dn jur, veneau să muncească pe platforma industrială a Turzii. Din fabricile și uzinele de chimicale, sticlă, cărămidă etc s-a ales, la propriu, praful și pulberea. Astăzi, la Turda, doar sectorul turistic mai funcționează, grație salinei omonime. Atât doar că, un pericol uriaș pândește sub pământ. Au rămas în urmă, o cantitate incalculabilă de deșeuri chimice, în special de la fosta Uzină Chimică Turda (UCT).

Denumirile de Hexaclorociclohexan (HCH) și Diclor-Difenil- Tricloretan (DDT) îți stâlcesc limba. Deșeurile acestor substanțe folosite ca insecticide în agricultura intensivă te pot, însă, ucide. Mercurul e mai mai ușor de pronunțat, dar omoară la fel de ușor. Iar la Turda îl găsești fără niciun efort. Doar de două lopeți de pământ a fost nevoie ca să zărim biluțe minuscule de argint viu, în țărâna de lângă fosta instalație de electroliză a fostei UCT. Niște țigănuși se zgâiau la noi, printre ruinele fostei fabrici. Perimetrul nu este păzit, iar împrejmuirea e un eufemism. La Turda, mercurul izvorăște din pământ. Pe puțin 40 de tone sunt acolo. Și alte câteva sute de mii de deșeuri de DDT și HCH.

Greșeala comuniștilor

La ultimul etaj al fostei clădiri administrative a UCT latră un câine. Din fostul atelier mecanic a mai rămas un zid și jumătate, iar fosta instalație de electroliză, inima uzinei, e complet demolată. „A început totul, în 1912, când niște belgieni au adus prima instalație de electroliză cu mercur, pentru produse clorosodice!”, explică inginerul chimist Ioan Mihai Rotaru, om care a lucrat nouă ani la UCT. Acum gestionează o mică afacere cu chimicale, din singura clădire rămasă în picioare.

Belgienii au făcut bani la Turda până la naționalizarea din ’48. Comuniștii au retehnologizat fabrica, în anii ’50- ’60, cu ajutorul nemților, că tehnologia belgienilor era depășită... „Aici e o cheie! Fabrica avea 16 hectare atunci și azi are 24! Au făcut o electroliză mai mare și trebuiau găsiți <> pentru surplusul de clor, să poată merge la maximum pentru leșia de sodă. Iar aceștia au fost DDT-ul, HCH-ul și PVC-ul. Atât doar că DDT-ul lăsa în urmă 30% din cantitate deșeuri și HCH-ul 70%! Și nu existau locuri pentru deșeuri! O greșeală fundamentală!”, te luminează inginerul.

Turda avea 70.000 de locuitori în ’89. Azi, 58.000. Peste 15.000 de oameni munceau în industria din Turda și alți 20.000 la Combinatul de sârmă de la Câmpia Turzii. Azi, în turismul turdean nu lucrează mai mult de o mie de oameni.

Oamenii sunt expuși direct

Specialistul calculează: „DDT s-a produs între 1953 și 1973. 2.000 de tone pe an! Asta înseamnă 600 de tone de deșeuri de DDT, anual, și 12.000 de tone în 20 de ani! HCH s-a făcut între 1952 și 1988. S-au produs 336.000 de tone!”. Cu inconștiență, deșeurile de DDT au fost depozitate în batalul de șlam de pe malul Arieșului, despărțite de apă de un zid de beton. „Acolo sunt și acum! Dar un astfel de depozit trebuia să fie impermeabil, cauciucat! Și nu este! Poluează tot timpul”, te sperie chimistul. Un alt loc în care au fost depozitate periculoasele deșeuri de HCH se numește Poștarât și este o veche groapă de gunoi, niciodată autorizată: „S-au băgat acolo o groază de deșeuri de la fabricile de ciment, sticlă, electroceramică și cărămidă, dar și de la UCT!”.

A fost un lanț întreg de greșeli ale comuniștilor, greu de corectat astăzi.

O soluție de spoială a fost acoperirea cu pământ. Locul respectiv, deși marcat, nu e împrejmuit. Oamenii ies acolo la iarbă verde și copiii joacă fotbal. Puțini știu de otrava de sub ei. Primăria a obținut niște bani și zona va fi decontaminată. Dar mult mai ușor ar fi băgarea deșeurilor în salina Turda. Loc e destul, fără să afecteze vizitatorii. Dar aici e un subiect sensibil pentru primarul Tudor Ștefănie. De când nu mai e industrie, economia locală mai are un singur motor: turismul. „În fiecare zi mă trezesc cu ziariștii pe cap! Ce interese sunt?”, se burzuluiește edilul turdean. Păi, sănătatea celor care l-au ales...

Unde a dispărut mercurul?

„Planul este de transformare a zonei într-una turistică, după ce s-a sacrificat industria”, e nostalgic domnul Rotaru. Deziderat bun, dar cu ce preț? „Primăria a greșit încurajând înființarea prea multor centre de colectare a fierului vechi!”, e vehement inginerul chimist. Legătura e simplă. Ca să funcționeze, instalația de electroliză avea nevoie de 75 de tone de mercur. UCT a fost privatizată și cumpărată de un irakian, Ahmed Nazar, în 1998. Ca orice investitor care se respectă, arabul a dezmembrat uzina și a vândut-o pe bucăți.

Când a venit rândul „electrolizei”, arabul, în lăcomia sa a dezmebrat-o total aiurea. A recuperat doar 30 de tone de mercur. Restul de 40-45 de tone au dispărut. Cel mai probabil în pământ, unde e și acum întrucât țiganii “magneți” n-au prea fost tentați de mercur, că era prea mare efortul să-l recolteze. „La început, îi vedeai cu o măturică și un făraș, sau o seringă, cum îl aleg din pământ. Apoi, i-a speriat și poliția și au renunțat și ei că era prea multă muncă, era greu de găsit cumpărător și nici prețul de câțiva euro pe kilogram nu-i a t r ă g e a ” , pove s te ș te Răzvan Z., fost inginer la UCT.

Ofertă de pământ cu argint viu în el

Curs VALUTAR, 20 martie. Surpriza de PROPORTII! Cat a ajuns sa coste 1 EURO azi

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI