Politologul american Francis Fukuiama prevestește un nou „sfârșit al istoriei”. Autorul celebrei cărți din anii ’90, „Sfârșitul istoriei și ultimul om”, în care vorbea despre noua politică mondială în contextul căderii regimurilor comuniste, prezintă o nouă teorie. Fukuyama vorbește, de această dată, de slăbiciunile regimurilor dictatoriale și despre necesitatea ca susținătorii democrațiilor liberale să reziste în fața noilor valuri ale autoritarismului.

Francis Fukuiama (foto) este de părere că în ultimul an au apărut noi fisuri în nucleul statelor autoritariste, deși în aparență dau impresia că sunt foarte puternice. Francis Fukuyama oferă noi argumente despre un nou „sfârșit al istoriei”, mai exact noilor tipuri de dictaturi în fruntea cărora plasează Rusia și China.

Potrivit politologului american, în ultimul deceniu, cele două state s-au aflat în avangarda unui val de autoritarism politic care s-a întins din Myanmar până în Tunisia și din Ungaria până în El Salvador. Noile regimuri s-au prezentat, la fel ca și dictaturile comuniste sau fasciste din trecut, drept alternative mai bune la democrațiile liberale. La fel ca și în trecut, susținătorii acestora au argumentat necesitatea instaurării noilor tipuri de dictaturi prin faptul că au mai multă voință politică, capacitate de decizie și claritate.

Însă, spune Fukuiama, în realitate, pe măsură ce timpul s-a scurs, slăbiciunile lor au devenid din ce în ce mai evidente. Mai ales, arată el, în ultimul an. În acest context, Francis Fukuiama vorbește despre două tipuri de slăbiciuni, generate de concentrarea puerii în mâinile unui singur lider. În primul rând, este aproape certă o capacitate slabă de decizie care în timp „va produce consecințe cu adevărat catastrofale”. În al doilea rând, lipsa dezbaterii publice în aceste așa zis „state puternice”, precum și a oricărui mecanisme de a răspunde pentru deciziile luate demonstrează că suportul popular este superficial și se poate erode oricând.

„Susținătorii democrației liberale nu trebuie să cedeze în fața unui fatalism care acceptă tacit linia ruso-chineză conform căreia aceste democrații sunt în declin inevitabil. Progresul pe termen lung al instituțiilor moderne nu este nici liniar, nici automat. De-a lungul anilor, am fost martorii unor uriașe obstacole în calea progresului instituțiilor liberale și democratice, odată cu ascensiunea fascismului și a comunismului, în anii '30, sau cu loviturile de stat militare și crizele petroliere din anii '60 și '70”, a explicat politologul american.

Alternativele la democrația liberală sunt proaste

Francis Fukuyama a precizat că democrația liberală a rezistat, în timp, și a revenit deoarece alternativele, așa zisul conservatorism politic și suveranism, în spatele căruia se ascunde noul autoritarism este o alternativă proastă. Demonstrația o fac regimurile din Rusia, Ungaria, Iran, China, dar și din alte state care au îmbrățișat noile tipuri de dictatură. El spune că oamenilor nu le place să trăiască în dictatură, iar la un moment dat vor pune preț pe libertatea individuală.

„Și totuși, democrația liberală a rezistat timpului și a revenit în mod repetat, deoarece alternativele sunt atât de proaste. Oamenilor din diverse culturi nu le place să trăiască sub dictatură și pun preț pe libertatea individuală. Niciun guvern autoritar nu prezintă o societate care să fie, pe termen lung, mai atractivă decât democrația liberală și, prin urmare, ar putea fi considerată obiectivul sau punctul final al progresului istoric [...] În ultimii 15 ani, am asistat la răsturnări înfricoșătoare în ceea ce privește progresul democrației liberale, însă regresele nu înseamnă că narativa fundamentală este greșită. Niciuna dintre alternativele propuse nu pare să se descurce mai bine”, a mai scris Fukuyama.

Politologul a prezentat cazul Rusiei care, în opinia sa este cel mai spectaculos exemplu. La Moscova, Vladimir Putin este singurul care ia deciziile. Iar imaginile în care el își ascultă miniștri situați la depărtare de câțiva mentri de el, de teama îmbolnăvirii de Covid, arată cât de izolat este în realitate. Vladimir Putin a decis singur să invadeze Ucraina, fără să ia în considerare informațiile referitoare la rezistența pe care o va întâmpina. Tot astfel, n-a aflat despre corupția și incompetența profunde din armata sa și nu a știut ce performanță au armele sale și nici cât de slab pregătiți sunt ofițerii săi.

Slăbiciunile regimurilor de tip autoritarist

Suportul popular slab al regimului s-a văzut la momentul decretării mobilizării parțiale. În loc să se prezinte la centrele de recrutare, sute de mii de tineri ruși au luat cu asalt granițele țărilor vecine. Iar cei care nu au scăpat au fost aruncați în prima linie fără nici o instruire, fapt ce a generat numeroase pierderi omenești armatei ruse.

„Legitimitatea lui Putin s-a bazat pe un contract social care promitea cetățenilor stabilitate și un minim de prosperitate în schimbul pasivității politice, dar regimul a încălcat această înțelegere și resimte consecințele”, a scris autorul american.

Capacitatea slabă de decizie a regimului Putin, mai spune el, a generat una dintre cele mai spectaculoase erori strategice din istorie. În loc să-și dovedească măreția și forța de superputere modială, Rusia a devenit un subiect global de batjocură.

„Poziția militară rusă din sudul Ucrainei este posibil să se prăbușească, iar ucrainenii au o șansă reală de a elibera Peninsula Crimeea pentru prima dată din 2014. Aceste răsturnări de situație au declanșat o cantitate uriașă de reproșuri la Moscova; Kremlinul reprimă și mai dur disidența. Dacă Putin însuși va fi capabil să supraviețuiască unei înfrângeri militare a Rusiei rămâne o întrebare deschisă”, a mai scris Fukuyama.

Atacul dictaturilor de tip suveranist asupra democrației liberale

Politologul a subliniat că ascensiunea statelor autoritariste în contradicție cu declinul democrației liberale este doar aparentă. Este prematur, spune el, să luăm în considerare decăderea regimurilor democratice. Acestea vor rezista, în ciuda loviturilor pe care le primesc și a crizelor actuale pentru că se bazează pe consimțământul celor guvernați.

„Sărbătorirea ascensiunii statelor puternice și a declinului democrației liberale este, așadar, foarte prematură. Democrația liberală, tocmai pentru că distribuie puterea și se bazează pe consimțământul celor guvernați, se află într-o stare mult mai bună la nivel global decât cred mulți oameni. În ciuda câștigurilor recente ale partidelor populiste din Suedia și Italia, majoritatea țărilor din Europa se bucură încă de un grad puternic de consens social”, a arătat Fukuyama.

Potrivit celor prezentate de acesta, nu întâmplător politicienii suveraniști își arată susținerea și admirația pentru Vladimir Putin și politica acestuia. Ei, visează că vor ajunge la putere și își vor conduce statele cu mână de fier, la fel ca dictatorul de la Kremlin.

„Există o legătură strânsă între succesul statelor puternice în străinătate și politicile populiste interne. Politicieni precum Marine Le Pen și Éric Zemmour în Franța, Viktor Orbán în Ungaria, Matteo Salvini în Italia și Trump în SUA, și-au exprimat cu toții simpatia pentru Putin. Ei văd în el un model pentru tipul de guvernare cu mână de fier pe care ar dori să o exercite în propria lor țară. Putin, la rândul său, speră că ascensiunea lor va slăbi sprijinul occidental pentru Ucraina și își va salva fragilizata «operațiunea militară specială»”, a precizat Fukuyama.

Marea provocare a generației actuale

Pe de altă parte politologul atrage atenția că revenirea democrației liberale se va întâmpla în măsura în care oamenii vor fi dispuși să lupte pentru ea. Din păcate, atrage el atenția, mulți dintre cei care au trăit o viață într-un astfel de regim nu mai fac diferența între democrație și autoritarism. Ei tind să ia drept dictaturi aceste regimuri, considerând că complotează să le restrângă drepturile.

„Democrația liberală nu va avea o revenire decât în măsura în care oamenii sunt dispuși să lupte în numele ei. Problema este că mulți dintre cei care au crescut în democrații liberale pașnice și prospere încep să ia forma lor de guvernare drept ceva de la sine înțeles. Pentru că nu au experimentat niciodată o tiranie reală, ei își imaginează că guvernele lor alese în mod democratic sunt ele însele dictaturi malefice care complotează pentru a le lua drepturile, fie că este vorba de Uniunea Europeană sau de administrația de la Washington”, a explicat Francis Fukuyama.

Politologul american a concluzionat că invazia rusă din Ucraina a prezentat adevărata față de dictaturii, cea din Rusia. Invazia prin care un regim autoritarist, al Moscovei, încearcă să distrugă un sistem de tip democratic este o adevărată provocare pentru noua generație.

„Doar că a intervenit realitatea. Invazia rusă din Ucraina constituie o dictatură reală care încearcă să zdrobească o societate cu adevărat liberă cu rachete și tancuri și poate sluji să reamintească actualei generații care este miza. Rezistând imperialismului rusesc, ucrainenii demonstrează slăbiciunile grave din nucleul unui stat aparent puternic. Ei înțeleg adevărata valoare a libertății și duc o bătălie mai mare în numele nostru, o bătălie căreia trebuie să ne alăturăm cu toții”, a concluzionat Francis Fukuyama, într-un articol pentru The Atlantic.