În PNRR se află „măsura a ceea ce va fi rolul Italiei în comunitatea internațională, credibilitatea și reputația sa ca fondator al UE și protagonist al lumii occidentale. Nu este vorba doar de venituri și bunăstare, ci de valori și sentimente civile pe care niciun număr și niciun tabel nu le poate reprezenta vreodată”, a declarat premierul Mario Draghi, prezentând Camerei Planul național de redresare și reziliență (PNRR) asupra căruia sâmbătă seara, grație angajamentului personal al prim-ministrului, s-a ajuns la un acord general cu Comisia Europeană.

 

 În plan, destinul țării

În deschiderea discursului, Draghi a subliniat: „Ne-am înșela cu toții dacă am gândi că PNRR, în ciuda importanței sale istorice, este doar un set de proiecte, numere, termene, obiective. În toate programele există mai presus de toate, destinul țării”. Adresându-se aulei, premierul a adăugat: „Puneți înauntru viețile italienilor, așteptările celor care au suferit de pe urma pandemiei, aspirațiile familiilor, cererile corecte ale celor care nu au un loc de muncă sau ale celor care au fost nevoiți să-şi închidă afacerea, neliniştea teritoriilor defavorizate, conștientizarea faptului că mediul trebuie protejat și respectat”.

 Primul obiectiv este repararea daunelor provocate de pandemie

„Recuperarea are trei obiective – a explicat Draghi -: primul, cu un orizont apropiat este repararea pagubelor pandemiei, care ne-a afectat mai mult decât pe vecinii noștri europeni, PIB-ul a scăzut la  8,7%, tinerii și femeile au suferit cel mai mult din cauza declinului ocupării forței de muncă. Măsurile de sprijin au amortizat impactul social, dar acest lucru a fost resimțit de categoriile mai slabe”.

 Per total, 248 miliarde de euro

Pe lângă cele 191,5 miliarde PNRR și planul suplimentar de 30,6 miliarde, a spus Draghi, „au fost alocate alte 26 de miliarde până în 2032, pentru realizarea unor proiecte specifice”. „Apoi, este prevăzută reintegrarea resurselor Fondului de dezvoltare și coeziune, utilizate ca parte a dispozitivului european pentru potenţarea proiectelor prevăzute în acesta, pentru suma de 15,5 miliarde. În total, vom putea dispune de aproximativ 248 de miliarde de euro”.

„Creșterea Sudului – a subliniat Mario Draghi – reprezintă celălalt aspect prioritar transversal Planului. Potențialul sudului în ceea ce privește dezvoltarea, competitivitatea și ocuparea forței de muncă este la fel de mare ca decalajul său față de restul țării. Practic: dacă sudul crește, creşte și Italia. Peste 50% din investiția totală în infrastructură – în special calea ferată de mare viteză și sistemul portuar – se îndreaptă spre sud”.

 Tinerii sunt printre principalii beneficiari ai PNRR

„Tinerii vor fi printre principalii beneficiari ai întregului plan. Investițiile și reformele de tranziție ecologică vor crea, în primul rând, locuri de muncă pentru tineri. Crearea de oportunități pentru tinerii din lumea muncii va fi, de asemenea, efectul natural al intervențiilor asupra digitalizării care, printre altele, va face posibilă completarea conectivității școlilor”. Draghi a explicat că „pe lângă planul grădiniței, despre care am vorbit deja, tinerii beneficiază de măsuri pentru infrastructura socială și locuințe sociale. Și într-un decret care urmează să fie aprobat în curând, sunt prevăzute alte resurse pentru a-i ajuta pe tineri să acceseze un împrumut bancar pentru a achiziţiona o casă. Iar graţie introducerii unei garanţii de stat, va fi posibil să nu plătească niciun avans”.

„În ceea ce priveşte Superbonusul de 110%, sunt prevăzute aceleași resurse alocate de guvernul anterior, peste 18 miliarde de euro, între PNRR și fondul complementar. Nu se va tăia nimic. Măsura este finanțată până la sfârșitul anului 2022, cu o prelungire până în iunie 2023, însă doar pentru locuinţele sociale. Este o măsură importantă pentru sectorul construcțiilor și pentru mediu. În viitor, Guvernul se angajează să includă în proiectul de lege bugetară pe anul 2022 o prelungire a eco-bonusului pentru 2023, luând în considerare datele referitoare la aplicarea sa în 2021, în ceea ce privește efectele financiare, natura intervențiilor realizate, realizarea obiectivelor de economisire a energiei și de siguranță a clădirilor”, a spus Draghi.

 22 de miliarde de locuri de muncă: concentrarea asupra decalajului de gen

„A cincea misiune – a explicat premierul, ilustrând PNRR – vizează politicile active de ocupare și formare, incluziunea socială și coeziunea teritorială. Fondurile alocate acestor obiective depășesc în general 22 de miliarde. Alte 7,3 miliarde de intervenții vor beneficia de resursele REACT-EU”. Draghi a adăugat: „Au fost introduse măsuri pentru a sprijini antreprenoriatul feminin și un sistem de certificare a egalității de gen care încurajează companiile să adopte politici adecvate pentru reducerea decalajul de gen”.

„Funcțiile de monitorizare, control și raportare și contactele cu Comisia Europeană sunt încredințate Ministerului Economiei și Finanțelor. În sfârșit, există o cameră de control la Președinția Consiliului, cu sarcina, printre altele, de a interacționa cu administrațiile responsabile în cazul unor probleme critice în punerea în aplicare a planului”.

„De asemenea, planul dorește să angajeze guvernul și Parlamentul într-o muncă continuă și sistematică de abrogare și modificare a regulilor care limitează concurența, creează avantaje de poziție și afectează negativ bunăstarea cetățenilor. Aceste principii sunt esențiale pentru succesul planului: trebuie să împiedicăm ca fondurile pe care urmează să le investim să ajungă exclusiv la monopolişti”. „În acest scop, legea anuală privind concurența își asumă un rol crucial – prevăzut în legislația națională din 2009, dar implementat o singură dată, în 2017”. Vorbind din nou despre concurență, Draghi a explicat: „Ne propunem să adoptăm reguli care să faciliteze activitățile de afaceri în sectoare strategice precum rețelele digitale și energia. Unele dintre aceste reguli sunt deja identificate în plan, cum ar fi, de exemplu simplificarea autorizațiilor pentru construirea instalațiilor de gestionare a deșeurilor”.

După discursul lui Draghi, se va trece la discuția generală. Replica premierului și votul în aulă sunt așteptate marți, 27 aprilie, la 11 dimineața, în timp ce la ora 15.00, premierul va fi la Palazzo Madama pentru a informa senatorii. PNRR ar trebui apoi să revină în faţa Consiliului de Miniștri pentru a fi aprobat, înainte de a fi trimis, până vineri, 30 aprilie, la Bruxelles. Dacă nu există probleme, prima tranșă de fonduri ar trebui să ajungă în luna iulie.