PLANUL care putea să SALVEZE viaţa Aurei Ion şi a lui Adrian Iovan a fost IGNORAT de autorităţile INCOMPETENTE

Un salvamontist din Cluj, care a participat la acţiunile de căutare a epavei avionului pilotat de Adrian Iovan, a propus o metodă de căutare simplă şi eficientă, şi anume: căutarea răniţilor să fie efectuată doar în zona unde există semnal telefonic, lucru care putea fi făcut în maxim două ore. Propunerea nu a fost luată în considerare deşi era extrem de logică.

Un om obişnuit cu zona Apusenilor, salvamontistul Codrin Roman a ştiut că în zona unde a fost descoperită epava, există semnal GSM doar pe o fâşie lată de 200 de metri şi lungă de aproximativ cinci kilometri. "Cu 20 de oameni aş fi baleiat zona respectivă şi în maxim două ore i-aş fi găsit. Nu căutam un singur om ci un avion prăbuşit, iar supravieţuitorii au primit instrucţiuni să facă gălăgie. Căutările ar fi trebuit începute din pasul Ursoaia unde există drum auto şi unde ar fi trebuie să aştepte maşinile de salvare", spune Roman. În timpul bâlbâielilor autorităţilor care nu îi găseau pe cei care se aflau în avion, Roman a sunat din proprie iniţiativă la 112 şi a fost introdus ăn conferinţă cu alte autorităţi implicate dar şi cu doctorul Zamfir care se afla lângă avion. După ce i-a solicitat medicului să citească o serie de date de pe aparatul GPS al avionului, salvamontistul Roman a fost redus la tăcere de către centralista 112. Putea auzi ce vorbesc ceilalţi dar nu mai putea vorbi nimic. "I-am cerut pilotului să îmi citească localităţile care sunt indicate pe GPS şi să facă o linie dreaptă între acestea. Liniile indicau că avionul se afla undeva la mijloc între localităţile Mărişel şi Arieşeni şi la mijloc între localităţile Mătişeşti-Poiana Horea. Se putea face mijlocul acelor două lunii şi rezulta cu aproximaţie locul", mai spune Roman.

Au fost deturnaţi de la planul lor Codrin Roman a discutat de mai multe ori la telefon cu operatorii 112 care i-au confirmat că celula telefonică care a preluat apelul de urgenţă al doctorului Zamfir, este situată în judeţul Cluj.

Salvamontişti din Cluj au ajuns la Pasul Ursoaia unde trebuiau să înceapă căutarea organizată, pe baza unui plan întocmit pe baza ideii lui Codrin Roman, şi anume să caute exact pe banda de semnal GSM, deoarece doar în această bandă putea să fie avionul, din moment ce medicul Radu Zamfir a putut să sune la 112 iar uilterior să discute de mai multe ori la telefon cu salvatorii. "Din Şaua Ursoaia am fost întorşi la Mărişel, la Crucea lui Avram Iancu. Am simţit o mare frustrare deoarece se putea acoperi zona, cu oameni plasaţi din zece în zece metri şi se puteau balea dintr-o dată toată banda. Şi atenţie, nu căutam o persoana ci căutam avionul şi persoane care fac gălăgie. Drumul de la Pasul Ursoaia spre Mărişel are în jur de 20 de kilometri şi s-a făcut un du-te vino. Noi am primit un ordin să mergem la Crucea Iancului şi ne-am dus acolo", mai spune Codrin Roman. Haosul din centrul de comandă

Locul din România în care Creatorul a împărțit muritorilor o bucățică de cer. E binecuvântat

Furtuna Caetano a lovit năprasnic. Nu a mai nins atât din 1956

Primarul comunei Beliş, judeţul Cluj, Viorel Crainic a participat şi el la acţiunile de căutare a avionului. Primarul povesteşte că informaţiile curgeau una după alta şi uneori aceastea se contraziceau. De exemplu, după ce toate forţele de salvare trimise din judeţul Cluj au ajuns la pasul Ursoaia, de unde trebuiau să înceapă căutările, acestea au fost redirecţionat în jurul orei 20, spre comuna Mărişel, judeţul Cluj, adică în sens opus de locul unde se afla epava avionului. "Eram în centrul evenimentelor, lângă comandament. Decizia de a retrimite forţele spre Mărişel nu vă pot spune cine a luat-o. La un moment dat, şeful ISU Cluj, colonelul Dorin Ungur a spus că este bine să ne deplasăm spre zona Mărişel. L-am auzit, fiind mai aproape de dânsul. Nu vă pot spune cine i-a sugerat asta sau dacă a primit o informaţie", a spus primarul.