Piața Universității, un fenomen politic încheiat tragic. Protestatarii, bătuți de minerii chemați de Iliescu

Piața Universității, un fenomen politic încheiat tragic. Protestatarii, bătuți de minerii chemați de Iliescu

Se împlinesc 32 de ani de la Fenomenul Piața Universității și de la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990. Începută ca o formă de protest împotriva regimului condus de Ion Iliescu, Fenomenul Piața Universității, așa cum a fost numit ulterior, a sfârșit într-o represiune violentă. Forțele de ordine și minerii chemați la București i-au agresat pe protestatarii care manifestau pașnic. Printre cei arestați și bătuți de mineri s-a numărat și Marian Munteanu, unul dintre liderii mișcării de protest.

În ziua de 13 iunie 1990 avea să se declanșeze violențele din Piața Universității care au culminat cu reprimarea protestatarilor de către forțele de ordine susținute de minerii chemați la București de Ion Iliescu. Evenimentele violente din acele zile au rămas în memoria publică sub numele de Mineriada din 13-15 iunie 1990.

Este vorba despre reprimarea, de către forţele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor din Piaţa Universităţii, revendicate drept proteste anticomuniste. Acestea erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naţionale şi împotriva lui Ion Iliescu.

Manifestațiile din Piața Universității au început în 22 aprilie 1990, printre cei care au participat fiind intelectuali, studenţi, elevi, funcţionari, dar şi personalităţi culturale şi publice. Toți aceștia au formulat revendicări grupate într-o declaraţie publicată/citită la 26 aprilie 1990. Una dintre principalele revendicări era legate de introducerea Punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. Se cerea ca foştilor activişti comunişti şi foştilor ofiţeri de Securitate să li se interzică dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive.

Ne puteți urmări și pe Google News

În dimineaţa zilei de 13 iunie, Poliţia a intervenit în forţă în Piaţa Universităţii și i-a împrăştiat pe manifestanţi. Poliţiştilor li s-au alăturat, mai târziu, grupuri de muncitori solidari cu autorităţile statului. Manifestanţii, în mare parte studenţi, au ridicat baricade, reuşind să spargă barajele forţelor de ordine şi să ocupe Televiziunea, instituţie acuzată de deformarea gravă a adevărului şi de dezinformare.

Venirea minerilor la București

În zilele care au urmat, 14 şi 15 iunie, au ajuns în București și minerii din Valea Jiului, pe care preşedintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe şi să cureţe Piaţa Univesităţii. Manifestanţii au fost bătuţi de către mineri, iar sediile Universității, ale Institutului de Arhitectură, ale unor partide politice și ziare au fost devastate.

Frţele de ordine au recurs la noi arestări, în rândul protestatarilor, în timp ce opinia publică internaţională şi lideri din întreaga lume au cerut conducerii de la Bucureşti să pună capăt represiunii. Înainte de plecarea minerilor din Bucureşti, Ion Iliescu le-a mulţumit acestora pentru restabilirea ordinii în Capitală.

Sursa foto. digi 24

Victimă a minerilor care au acționat în Piața Universității

Între cei care au participat la evenimentele din Piața Universității, recunoscut ca un lider al acestora a fost și Marian Munteanu. El a fost văzut ca inițiatorul și coordonatorul demonstrației studențești din Piața Universității. A fost cel mai proeminent lider al protestelor din 1990 care s-au încheiat cu intervenția minerilor sub guvernarea lui Petre Roman și președintia lui Ion Iliescu.

Văzut de puterea politică drept o posibilă amenințare datorită popularității și simpatiei câștigate, Marian Munteanu a fost arestat în dimineața de 13 iunie 1990. A fost eliberat după amiază, iar apoi sechestrat și bătut cu bestialitate în sediul Universității București, în dimineața următoare. Au făcut-o minerii coordonați de forțele de ordine și reprezentanții puterii politice. Bătut până și-a pierdut cunoștința a fost transportat în stare gravă la spital unde a primit îngrijiri.

După numai 4 zile a fost arestat din nou și în chis la penitenciarul Din Jilava. A fost eliberat după două luni de detenție, la presiunile personalităților politice naționale, dar și ale reprezentanților unor organizații internaționale.

Mai multe sute de mii de oameni au ieșit în stradă, la București și în principalele orașe ale țării, solicitându-i eliberarea, în așa numitul „Marș alb”.

Cariera politică a lui Marian Munteanu

Mulți ani după evenimentele din 13 – 15 iunie 1990, Marian Munteanu a încercat să-și construiască o carieră politică. Mai întâi a încercat să intre în viața politică, la nivel înalt cu PUNR, partid al cărui secretar general era Mircea Druc, fost prim-ministru al Republicii Moldova. Renunță la candidatură după ce partidul, condus de Valeriu Tabără

Renunță la candidatură după ce PUNR înființează Alianța Națională prin unirea cu Partidul Național Român al cărui președinte era Virgil Măgureanu, fostul șef SRI din anii ‘90). Marian Munteanu refuză înscrierea în partid, își retrage candidatura și nu participă la alegeri.

În anul 2016, Marian Munteanu a fost propus drept candidat la Primăria Municipiului București de Partidul Național Liberal (PNL) S-a retras ca urmare a criticilor pe care le-a primit, inclusiv că ar fi făcut declarații pro-legionare fățișe.