România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare în sectorul energetic, pe măsură ce producția internă de țiței scade semnificativ, iar importurile de petrol cresc într-un ritm alarmant.

În primele două luni din 2025, producția de țiței a înregistrat o scădere de 7,6%, în timp ce importurile au crescut cu aproape 10%, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Această tendință confirmă o dependență tot mai mare de petrolul din afara granițelor, în ciuda avertismentelor economice și strategice care subliniază riscurile acestei evoluții.

O scădere accelerată a producției interne de țiței

Potrivit datelor oficiale, România a produs în primele două luni ale anului doar 415.400 tone echivalent petrol, cu 34.000 de tone mai puțin față de aceeași perioadă din 2024.

Această diminuare a producției este atribuită declinului natural al zăcămintelor și lipsei de investiții semnificative în noi capacități de extracție.

Experții din domeniu avertizează că această scădere nu este un fenomen temporar, ci face parte dintr-o tendință generală care va continua în anii următori.

Conform prognozelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, producția internă de țiței va continua să se reducă cu un ritm mediu anual de 2,5% până în 2027.

Specialiștii cred că reducerea producției interne și creșterea dependenței de importuri expune economia la riscuri majore.

Importurile de petrol cresc într-un ritm alarmant

În timp ce producția internă scade, importurile de petrol continuă să crească rapid.

În ianuarie-februarie 2025, România a importat aproape 1,53 milioane tone echivalent petrol, cu 138.200 tone mai mult decât în aceeași perioadă din 2024.

Această creștere de 9,9% este un semnal clar că România nu mai poate acoperi necesarul intern de combustibil din resurse proprii.

Estimările oficiale arată că această dependență de importuri se va accentua.

Până în 2027, importurile de petrol vor atinge un nivel estimat de 7,8 milioane tone echivalent petrol, ceea ce va crește vulnerabilitatea României în fața fluctuațiilor internaționale de preț și a tensiunilor geopolitice.

Riscuri economice pe termen lung

Dependența crescută de importuri are implicații serioase asupra economiei naționale.

Creșterea costurilor cu rafinarea și transportul, vulnerabilitatea în fața fluctuațiilor de preț internaționale și impactul asupra monedei naționale sunt doar câteva dintre efectele negative ale acestui trend.

Pe lângă aspectele economice, această situație ridică și probleme strategice.

În contextul conflictelor regionale și al incertitudinilor geopolitice, România se expune riscurilor majore prin reducerea producției interne de țiței.

În cazul unor tensiuni la nivel internațional, aprovizionarea cu petrol poate deveni dificilă, afectând grav economia și stabilitatea energetică a țării.