Din cuprinsul articolului
Pelaghia Roșu, „amazoana” din Ardeal! 155 de ani de la moarte. Cine a fost învățătoarea româncă renumită că a pus pe fugă o armată profesionistă?
Eroina ardeleancă Pelaghia Roșu rămâne până astăzi prototipul eroinei românce a Ardealului în timpul Revoluției de la 1848-1849. O acțiune a sa a rămas până astăzi un exemplu de planificare, acțiune și reușită în fața unei armate profesioniste.
Învățătoarea Pelaghia Roșu, „amazoana” din Mărișel, localitate „moțească” din Cluj
Pelaghia Roșu, eroina Ardealului, a văzut lumina zilei la Mărișel, la 1800. La naștere, a purtat numele Pelaghia Dufle, fiind fiica lui Ioan Dufle, „jude” sătesc. Pelaghia Dufle, în jurul anului 1820, a devenit învățătoare. Primele lecții le-a luat acasă, în limba română, de la tatăl ei, care avea acasă un prețios fond de carte românească. A studiat la Buda, trei ani, devenind învățătoare, după care a revenit la moții ei din Mărișel-Cluj, unde a predat copiilor. S-a căsătorit cu Ioan Roșu, având un fiu, Indrei.
Indrei Roșu a fost centurion în oastea moțească a Crăișoului Munților, Avram Iancu. Munții Apuseni și localitățile moțești au devenit bastioane ale românismului, contra maghiarilor care doreau masacrarea românilor. Trupele lui Hatvany, Bem, tribunalele de sânge ale lui Lajos Csany au dezlănțuit dure represalii. În toamna lui 1848, Mărișel rezistase eroic. La un moment dat însă, trupele maghiare, profitând în martie 1849 că bărbații nu erau în localitate, fiind concentrați la ordinul lui Iancu, au luat decizia să atace satul.
Lupta surpriză de la Mărișel
Eroina Pelaghia Roșu și-a convins consătencele să se îmbrace în haine bărbătești. Le-a pus să încalece caii lăsați acasă pentru treburile gospodărești. La 12 martie 1849, au reușit să înfrângă atacul maghiar. Surpriza a fost totală, maghiarii au pierdut piesele de artilerie pentru că s-au retras, crezând că oastea care i-a atacat era a bărbaților și ar fi fost doar o avangardă. Pentru că revoluția românilor a fost până la un punct, susținută de guvernul de la Viema, atât Pelaghia Roșu cât și fiul ei Indrei au fost decorați pentru bravură în octombrie 1850, Indrei având și funcții administrative imperiale:
„Pe temeiul preaînaltei împuterniciri dela 21 August 1850, ordonez, să se dee Pelagiei Roşu, mama lui Andreiu Roşu din Mărişel, decorat cu crucea de aur pentru merite, suma de o sută florini, drept premiu pentru demonstraţia săvărşită cu isteţime în contra insurgenţilor, pentru eliberarea satului ei, punându-se în fruntea unei cete de femei”.
Eroina Ardealului Pelaghia Roșu - comemorare și omagiere cinematografică
Eroina Pelaghia Roșu a murit la 10 iulie 1870, la Mărișel. A fost înmormântată în satul ei natal. A avut la început, o troiță de lemn. Evident, deja apăruse stăpânirea austro-ungară din 1867, iar cultul Pelaghiei Roșu a fost practicat cu prudență. Femeile din Abrud, organizație civică, au decis ca în 1900 să așeze o cruce de piatră. Fondurile au fost adunate în secret, crucea a fost realizată de meșteri în secret și, într-o noapte din anul 1900, troița de lemn a fost înlocuită cu actuala cruce de piatră.
Filmul Munți în flăcări, continuare a filmului La răscrucea marilor furtuni face referire la Nana Pelaghia și la Indrei Roșu care apar în câteva scene. Eroul Avram Iancu, jucat de Vlad Rădescu amintește de formațiunea de oameni pe care Indrei și Pelaghia o organizaseră în sprijinul revoluției. Filmul susține că un al doilea fiu al Pelaghiei ar fi murit, deși, oficial, Pelaghia l-a avut doar pe Indrei Roșu.
Sursa foto: Wikipedia
